La Londra se tine randul – simbolic sau nu, e irelevant, atata timp cat mesajul este extrem de puternic.

Tine randulEu maine voi merge in sectia mea, fluierand, fiindca voi fi din nou singura votanta in sala, doar eu si cu cei cinci membri ai sectiei de care apartin. Imi voi da buletinul, domnisoara ma va gasi in trei secunde, imi va intinde stampila, voi intra in cabina, voi aplica stampila acolo unde trebuie si unde imi doresc sa o fac, voi iesi, voi pune buletinul de vot in urma, voi semna ca am votat, imi voi primi cartea de identitate inapoi si cu asta basta. Maxim 2 minute de la intrarea mea in scoala si pana la iesire.

Atata dureaza pentru mine votul. 2 minute. Dau doua minute din viata mea pentru o optiune pe cinci ani de acum inainte.

Pentru altii, votul inseamna maine ore intregi petrecute la coada.

Nu stiu, voi cei care alegeti sa stati in casa, poate va ganditi la aceia care isi doresc sa voteze si pentru asta merg si cate 800 de kilometri, pentru asta sunt dispusi sa stea si sapte zece ore la coada. Tot in frig, ca nicaieri in emisfera nordica nu este vara si caldut. Credeti ca sunt nebuni? Nu. Sunt doar determinati. Poate imprumutati un pic din determinarea asta. Indeajuns de mult, incat sa ajungeti maine pana la sectia de votare de care apartineti.

Nu stau sa va judec, nu am caderea necesara. Pana la urma de-aia e democratie, sa alegi cu x sau cu y, sau sa alegi sa iti anulezi votul, sau sa alegi sa nici nu iesi din casa. Dar poate nu v-ati gandit din perspectiva asta, si poate efortul acestor oameni va va inspira maine indeajuns de mult incat sa mergeti si voi sa votati.

Sursa foto header: ©  | Dreamstime Stock Photos