Incerc de mult sa incep o serie de articole pe tema copiilor si a internetului si unul din motivele pentru care nu am facut-o inca este ca o parte din mine cam refuza sa se gandeasca la acest subiect.

Paradoxal, am un blog de peste sase ani, am ajuns inclusiv sa consider internetul/online-ul ca o sursa de venit, sunt extrem de informata si, in acelasi timp, in pas cu timpurile si cu noutatile in domeniu.

Si totusi, din pozitia de parinte sunt la fel de copil ca si copiii mei. Si cam toata generatia noastra este in aceeasi postura, fiindca suntem cam prima generatie de parinti care trebuie sa acceptam faptul ca tehnologia, mobilitatea, internetul, retelele sociale si viata virtuala fac parte din viata noastra, chiar daca ne place sau nu. Mai mult, o mare parte dintre noi habar nu are cum sa isi gestioneze propriul timp si propria dependenta fata de viata sociala virtuala, daramite si pe cea a copilului. Intr-o lume in care avem din ce in ce mai putin timp la dispozitie, multi dintre noi au ajuns sa considere device-urile mobile un fel de subsitut pentru propria prezenta. O tableta in brate copilului si pac, am castigat putin timp pentru noi.

Problema e ca aceste device-uri nu sunt deloc un substitut pentru noi. Si ca utilizarea lor, atunci cand are loc (desi ar fi de preferat sa NU aiba loc inca din frageda pruncie), ar trebui sa se faca impreuna cu noi.

Mai mult, la fel ca in cazul introducerii oricarui lucru nou in viata copiilor, ar trebui mai intai sa existe o discutie cu copiii in care sa li se explice cadrul si limitele in care joaca poate avea loc. Pentru care NU exista reguli, voi vi le stabiliti in functie de ceea ce functioneaza la voi in familie, de personalitatea copilului, stilul vostru de viata si asa mai departe.

Am inceput cu un sfat, desi poate ar fi trebuit sa il las pentru final, fiindca mi-am dorit sa incep intr-o nota mai pozitiva. Din pacate lucrurile nu stau deloc roz, ba dimpotriva, toate studiile ofera o perspectiva destul de sumbra asupra felului in care se intampla lucrurile in momentul de fata si sentimentul meu este ca s-au scapat lucrurile de sub control.

Copiii intre 9 si 16 ani petrec 88 de minute in medie pe zi pe internet. Cei de 15-16 ani petrec aproximativ 118 minute pe zi, aproape dublu fata de cei de 9-10 ani (58 de minute)

49% este procentajul celor care petrec timp online in propriul dormitor

33% acceseaza internetul pe de un device mobil si peste 87% il folosesc de acasa

Romania este tara cu cea mai mare incidenta a hartuirilor din Europa. Studiul EU „Kids Online II“ arata ca 41% dintre copiii romani intervievati au fost hartuiti in vreun fel, atat online, cat si in lumea reala, iar 13% declara ca au fost hartuiti online.

Acelasi studiu arata ca acest lucru li s-a intamplat pe o retea de socializare sau prin intermediul mesageriei instant.

Peste 19% dintre copiii romani cu acces la internet au intrat in contact cu imagini cu continut sexual si peste 22% au primit mesaje cu continut explicit sexual.

Dintre parintii europeni, parintii romani sunt cei care subestimeaza in cea mai mare masura expunerea copiilor lor la mesaje sexuale online („sexting“), doar 6% declarand ca acest lucru s-a intamplat copilului lor in ultimele 12 luni.

Un alt studiu, mult mai recent, realizat de Organizatia Salvati Copiii ne arata care sunt principalele informaţii furnizate de copii pe reţele de socializare: poze în care se distinge clar faţa copilului (81%), numele de familie (61%), numele şcolii la care învaţă (59%) şi vârsta corectă (47%). Mai mult, 16% dintre copii afirmă că au publicat pe profilul lor adresa de acasă şi 10% numărul de telefon.

As putea continua la nesfarsit cu aceste cifre, si chiar o voi face intr-un articol viitor, ideea sper ca ati prins-o. Copiii nostri petrec timp pe Internet si noi nu prea avem habar ce fac ei in tot acest timp. Insa exista solutii la care putem recurge, pana atunci totusi, cel mai bun lucru pe care il putem face este sa comunicam cu ei, sa le explicam faptul ca internetul este ca o curte fara stapan si ca nu tot ceea ce este acolo este credibil. Putem sa ii invatam ca la fel cum trebuie sa fie atenti atunci cand traverseaza strada asa trebuie sa fie atenti si cand nevigheaza. La fel cum ii invatam sa nu deschida usa de la intrare sau sa nu intre in discutii cu persoane necunoscute pe strada, la fel ii putem invata sa nu intre in contact cu alte persoane online.

Insa trebuie sa invatam sa facem asta noi insine mai intai si ajung din nou la ceea ce spuneam la inceput, si anume faptul ca de cele mai multe ori nici noi nu stim cum sa ne comportam in mediul online si de multe ori lasam o multime de portite deschise fara sa fim constienti ca facem asta.

Putem insa sa ne informam si sa fim mereu in garda. In tot acest context Microsoft vine si propune o initiativa educationala prin care sa faciliteze accesul utilizatorilor la informatii esentiale pentru siguranta online – a lor si a familiilor.

Putem insa sa ne informam si sa fim mereu in garda. In tot acest context Microsoft vine si propune o initiativa educationala prin care sa faciliteze accesul utilizatorilor la informatii esentiale pentru siguranta online – a lor si a familiilor.

Daca accesati site-ul http://www.microsoft.com/ro-ro/security/ puteti gasi informatii despre cele mai frecvente pericole intalnite online, dar si despre cum le puteti face fata.

Copiii si adolescentii pot invata cum sa recunoasca un groomer, care sunt consecintele negative ale sexting-ului si cum sa faca fata unui cyberbully. In acelasi timp, noi, parintii putem afla cum sa ne protejam familia de riscuri, dar si cum sa ne protejam datele personale si financiare si cum sa evitam tentativele de frauda electronica.

Link studiu UE: http://www.lse.ac.uk/media%40lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20II%20(2009-11)/EUKidsOnlineIIReports/Final%20report.pdf

Informatiile din articol si din imagine sunt din studiul Salvati Copiii 2015: http://salvaticopiii.ro/upload/p0001000300010000_Raport%20cercetare%20safer%20internet%202014_web.pdf

O campanie de constientizare Calea Lactee & Microsoft

To be continued.