Cred ca la o simpla cautare in anul de gratie 2016 pe internet dupa expresia “lista lucruri esentiale pentru nou nascut” se genereaza cateva sute de mii de rezultate instantaneu. Liste care de care mai complete sau mai incomplete, mai puerile sau nu, mai scrise ca dea bine site-ul in google (nu radeti, jumatate din rezultate din aceasta categorie fac parte). De aceea nu ma voi apuca sa fac o lista tare detaliata cu cele necesare in prima luna de viata, desi poate cele trei experiente ale noastre au si ele destul de multa greutate, va garantez ca veti gasi in tot noianul de rezultate, cel putin doua trei care sa se potriveasca cu planurile, filosofia voastra, dar si cu bugetul vostru.

Pot sa va spun ca la noi lista de la numarul trei s-a injumatatit ca si lungime fata de numarul unu. Fiindca asa merg lucrurile. La primul copil nu numai ca nu prea stii ce sa cumperi (oricata documentare ai face, nu stii extraordinar de bine ce si cum), insa vin din toate partile sfaturile de genul ”ah, ia din asta, iti spun eu, este cea mai buna”. Iar practica spune de multe ori ca ce merge intr-un caz, nu prea merge in altul, chiar si in interiorul aceleiasi familii. In fine, rezultatul este ca mereu vei cumpara mai mult si mai multe decat trebuie, pe principiul “s-ar putea sa am nevoie de el la un moment dat” , sau “mai bine sa fie decat sa nu fie”.

Cu toate astea, as reduce lista cea mare la cateva categorii principale si mai degraba m-as concentra nu pe lucruri de cumparat, cat pe alte aspecte care imbraca forme mai putin materiale:

Ingrijire

La capitolul ingrijire, la Raducu am mers pe modelul cat mai simplu. Nu am cumparat de exemplu nici macar o lotiune/ulei de bebelus/crema/pudra. Am avut cateva incercari de a-l “fezanda” cu niste ulei de masline, insa am realizat ca are o piele prea perfecta pentru a-l mai da cu ceva, si am renuntat usor usor la a-i mai aplica ceva pe piele. In rest, da, am tinut aproape un unguent pentru iritatii, insa nu a fost cazul sa il folosim, pachetul etern de servetele umede si clasicul cuplu apa si sapun. La sapun sunt numeroase variante pe care le puteti gasi, prietenoase si cu pielea, dar si cu mediul.

Cu exceptia cazului in care bebe sare de 4 kilograme, sa stiti ca un bebelus nou nascut este incredibil de mic. Daca il scoti din infasurare nu mai ramane mare lucru de el si veti avea surpriza acasa de a avea numai hainute mari pentru el. De aceea, va recomand sa cumparati pentru prima luna cele mai mici seturi de pe piata, nu cele 0-3 luni, ci cele pe care scrie fie “small baby”, fie “0-1 luna”. Asa veti avea siguranta ca nu va pierdeti pruncul prin haine J. Inca un sfat, alegeti body-urile care se petrec, nu cele care se scot pe cap si nu alegeti costumase care sa se inchida la spate, ci in fata sau in laterale. Mergeti numai pe bumbac, nu luati din acelea catifelate, cum s-or numi, fiindca transpira in ele. Evitati prea multe brizbriz-uri, cusaturi, aplicatii si altele similare, de regula sunt fixate pe material cam cu picioarele si pot zgaria pielea fina a bebelusului.

In primele luni de viata am folosit Pampers Premium Care, care au fost, dupa cum am zis in mai multe randuri, scutecele cu care nu am avut nici scurgeri sau alte surprize si mai ales, bebe nu a avut deloc iritatii sau reactii alergice.

Tot la capitolul ingrijire, as mai adauga ca fiind foarte important faptul ca nu am tinut copiii cu caciulite pe cap in casa. Este foarte important acest aspect, fiindca am vazut de multe ori nou nascuti cu cate una, sau chiar doua caciulite, in casa, desi erau peste 23 de grade in spatiile cu pricina. Nou nascutii isi regleaza temperatura corpului pe la extremitati – picioare, maini si cap si de aceea e foarte important ca ei sa aiba cel putin una din aceste extremitati descoperite, sa nu existe riscul de a se supraincalzi. Stiu ca e si moda cu manusile, care ma prinsese si pe mine, in ideea de a nu o lasa pe Rebecca sa se zgarie, insa am renuntat rapid la aceste accesorii complet inutile (intre timp am devenit si maestra in a taia unghiute miniaturale).

Hrana

Dupa cum se stie, unul din cele mai abordate subiecte aici pe blog, a fost cel al alaptarii, si cumva e foarte logic, fiindca din 2008 de cand am inceput sa scriu si pana in 2013 am avut vreo sapte sau opt luni in care nu am alaptat :) Consider aici ca am depus toate eforturile de care am fost capabila sa explic de ce alaptarea ar trebui sa fie optiunea numarul unu insa, pana la urma, fiecare face asa cum simte ca este mai bine pentru sine si pentru copil. Va recomand cu caldura sa folositi campul de cautare de pe site, am articole nu numai despre alaptare, ci si despre alternative incercate sau folosite. Dincolo de orice alte decizii personale, inainte de a lua decizia de a folosi formula sau de a merge pe hranire naturala, faceti un exercitiu de sinceritate si analiza si puneti-va urmatoarele intrebari: Ce este mai bine pentru copil? Ce este mai bine pentru mine, ca mama? Daca reusiti sa va raspundeti cu sinceritate la aceste doua intrebari, veti vedea cat de simplu va va fi ulterior.

Somn

Daca la primul copil am pornit clar pe linia “copilul trebuie sa aiba camera lui”, am realizat pe parcurs ca asta mai mult ne-a incurcat, asa ca la copilul numarul doi am renuntat la aceasta idee si am convietuit impreuna in primii ani de viata. Si desi patutul de bebe a existat in configuratie la toti trei copiii, ultimii doi au suferit de o “afectiune” pe care eu am numit-o “patul are ace”, asa ca si-au petrecut cea mai mare parte din timp dormind lemn intre mine si Radu. Noi mai putin am dormit, fiindca, in caz ca inca nu stiti, va spun eu: bebelusii sforaie, fornaie, huruie, fluiera, miauna, ofteaza, chiraie, maraie, suspina, pufnesc in somn. Se foiesc, isi misca mainile, picioarele, capul de zeci de ori pe ora. Cine spune “am dormit ca un bebelus” habar nu are cum doarme un bebelus. In fine, partea cea buna este ca TOTUL TRECE, si va recomand cu cea mai mare caldura sa va tineti pruncii aproape de voi in aceasta perioada, fiindca conteaza enorm in dezvoltarea lor emotionala ulterioara.

Plimbare

Revenind la lista de cumparaturi, exista ceva ce nu ar trebui sa lipseasca din nicio casa: un sistem destept de purtare a copilului. Este locul in care copilul se calmeaza instantaneu, este obiectul cu ajutorul caruia mama este cu mainile libere si mai poate face ceva, de la putina curatenie si pana la mancare, este obiectul care va aduce amandorura numai beneficii – contact piele pe piele si pana la libertatea de a avea acces la activitati si locuri altfel mai greu accesibile cu un carucior. Nu zic sa nu va cumparati si un carucior, are si acesta multiplele sale avantaje, insa veti vedea ca odata gasit acel sistem de purtare perfect pentru voi doi, nu prea veti mai dori sa va puneti bebelusul in carucior. Exista in acest moment multiple variante pe piata, toate realizate din materiale de foarte buna calitate (multe din ele sunt din bumbac organic, netratat chimic, colorate cu vopseluri vegetale) si din experienta mea proprie, fiecare are anumite preferinte si ar fi bine sa testati mai multe variante inainte de a alege un SSC sau altul. Si mai important, desi se practica foarte des asta in jurul meu, as recomanda sa va cumparati un SSC nou in loc sa il imprumutati de la altcineva. Este cam aceeasi situatie ca si la scaunele de masina, unde nu se recomanda deloc folosirea lor de catre mai multi copii.

Ultimul, dar nu cel din urma: scaunul de masina. Care pana in momentul in care copilul poate sta singur in fundulet este sub forma de scoica. Nu cred ca trebuie sa mai spun de ce copilul trebuie sa stea prins in centurile de siguranta cat se afla in masina. Ma adresez, cel putin in teorie, unui auditoriu, zic eu, inteligent, care este constient de importanta folosirii centurilor de siguranta in masina. Mai mult, odata folosite din prima zi (exagerez) de viata, bebelusul si mai tarziu, copilul se va obisnui cu centura si o va contesta mult mai putin, daca nu deloc. Stiu, nu este cel mai confortabil loc, insa siguranta este pe primul loc. Trendul actual pe aceasta zona este sa se recomande folosirea unor scaune “rear-facing” pana spre doi ani, mentionand o gramada de beneficii pentru copil si mult mai putine riscuri. Eu va sugerez sa stati sa cititi pe acest subiect pe indelete si sa pritociti bine de tot inainte de a lua decizii intr-un sens sau altul. Ce pot spune este ca la acest capitol noi nu am facut niciodata rabat de la calitate si ne-am documentat intensiv inainte de a cumpara scaunele de masina pentru copiii nostri. La fel a fost si in cazul scoicilor.

Credeti ca v-ar interesa o lista de cumparaturi, impartita frumos pe categorii de importanta, cu preturi cu tot? Raspundeti-mi intr-un comentariu daca va face cu ochiul sa stiu daca ma apuc sa lucrez la ea. Pe masura ce am tot scris articolul am realizat ca as avea de umplut o carte cu sfaturi si concluzii trase atatia ani de puericultura si desi stiu sigur ca articolele mele au fost de ajutor de-a lungul timpului (dovada stau sutele de mesaje primite pe diverse cai de la voi in care imi trimiteati multumiri), tot am uneori temeri ca efoturile mele se pot dovedi a fi inutile.

Acest text face parte din seria de articole scrise pe Calea Lactee cu sprijinul Pampers . Articolele precedente le puteti citi la urmatoarele link-uri:

Zece ani de Pampers.

Pledoarie pentru un sat

Zece lucruri pe care ar trebui sa ti le spuna cineva atunci cand devii mama