Poate ca deja ati aflat, acum cateva zile, propunerea – proiect a UDMR de a folosi limba maghiara in administratie a fost respinsa de comisiile parlamentare.
Proiectul de lege prevedea ca in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 10% din numarul total al locuitorilor, si-au declarat apartenenta etnica sau in care exista un număr semnificativ de cetateni apartinand minoritatilor nationale, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publica de interes local sau judetean, precum si prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale au obligatia sa asigure in raporturile cu acestia (cetatenii de alta nationalitate) folosirea limbii materne.
Ca sa intelegeti mai bine ce insemna acest proiect de lege, trebuie sa stiti ca, dupa datele obtinute la referendumul din 2011, maghiarii din Romania reprezinta cea mai numeroasa minoritate etnica, 1.227.623 de etnici maghiari inregistrati, adica 6,1% din populatia tarii.
Ponderea la nivel de judete este urmatoarea:
Harghita – 84,61% etnici maghiari, Covasna – 73,81% etnici maghiari, Mures – 39,26% etnici maghiari, Satu Mare – 35,22% etnici maghiari, Bihor – 25,92% etnici maghiari, Salaj – 23,07% etnici maghiari, Cluj – 17,37% etnici maghari, Arad – 10,7% etnici maghiari. Restul judetelor au o pondere mai mica de 10% desi Maramures cu 9,06% si Brasov cu 8,75% sunt foarte aproape de limita stabilita in proiectul de lege.
Deci, conform proiectului depus de UDMR, in minim 8 judete din Romania ar fi fost nevoie ca in raporturile cu cetatenii maghiari sa se foloseasca limba maghiara, sa existe functionari publici care sa vorbeasca limba maghiara. Nu as vrea sa intru in discutii referitoare la oportunitatea adoptarii acestui proiect de lege. Intr-un fel am fost oarecum surprins de faptul ca parlamentarii PSD nu au votat impreuna cu colegii si partenerii lor de guvernare de la UDMR, dar nu despre asta vreau sa scriu acum, este o alta discutie.
Cand am citit despre propunerea celor de la UDMR mi-am adus aminte de nunta sorei mele care traieste in Belgia, in Bruxelles. Belgia probabil ca este exemplul cel mai bun de organizare administrativa si lingvistica si de convietuire intre diverse etnii si nationalitati. In Belgia exista 4 one lingvistice, zona flamanda unde serviciile oferite de catre institutii sunt in limba olandeza, zona Valona unde serviciile publice sunt in limba franceza, zona germana unde serviciile publice sunt in limba germana si zona bilingva, capitala Bruxelles unde serviciile publice sunt oferite si in olandeza si in franceza.
Ei bine, dupa cum va spuneam, sora mea locuia si locuieste si acum in Bruxelles, dar in suburbia, comuna in care statea la acel moment serviciile publice erau oferite in limba olandeza J. Inlcusiv la biserica preotul a vorbit tot in limba olandeza. La acel moment am fost oarecum surprins si dupa ce m-am intors acasa am inceput sa pun intrebari si sa caut sa citesc pentru a intelege mai bine cum functioneaza lucrurile in Belgia. Concluzia a fost aceea ca lucrurile functioneaza in primul rand pentru ca sunt foarte bine organizate si delimitate prin lege si apoi pentru ca toate cele trei comunitati se implica activ in ceea ce inseamna administrarea institutiilor publice (inclusiv scolare) si ofera cetatenilor celorlalte etnii drepturi egale si posibilitatea de a beneficia de exact aceleasi servicii. Asa se ajunge la situatii in care foarte multi cetateni belgieni vorbesc trei limbi, franceza, olandeza sau germana si bineinteles engleza. Copiii sunt incurajati de la varste fragede sa invete si limbile celorlalte etnii si asta se intampla inclusiv in scoala.
Cum este si ce se intampla insa la noi? Cum de se ajunge la situatii de genul micilor neprimiti pentru ca au fost ceruti in limba romana? Cum de maghiarii din Secuime nu cunosc limba romana (nu discutam aici despre cei ce nu vor sa o vorbeasca, aia sunt o categorie speciala si nu cred ca sunt foarte numerosi)?
Secuii spun ca nu e vorba de rea-vointa, insa ei nu au nicio posibilitate de a asimila romana. Pe de alta parte ei sunt total de acord ca atunci cand trec granitele judetului au probleme mari in a se intelege cu romanii.
Cel putin pentru copiii maghiari din Covasna si Harghita, limba romana este o limba straina. Cursurile de la scoala se fac din clasa intai dar apoi la gimnaziu si liceu limba romana nu mai este predata ca o limba straina. Profesorii de limba romana sunt extrem de putini si ajung sa aibe norme cu peste 30 de ore pe saptamana! La scoala copiii maghiari nu au sansa de a asimila vocabularul uzual in limba romana, nu li se explica fonetic cuvintele, nu li se dezvolta competentele de comunicare, nu sunt invatati cum sa vorbesca pe strada. Programa este prost facuta, elevii studiaza multe texte ce contin neologisme si cuvinte pe care nu le vor folosi probabil niciodata in comunicarea uzuala.
Metodologia de predare a limbii romane nu este similara cu cea a limbilor straine, fie ca vorbim de engleza, franceza sau alta limba.
Desi legea prevede acest lucru, nu exista la acest moment un institut de formare pedagogica pentru profesorii ce predau romana la clasele maghiare. La fel ca si in alte cazuri, exista clase la care pur si simplu nu exista manuale de limba romana! Tirajele sunt mici, nu exista interes nici din partea editurilor pentru acest tip de manuale.
Maghiarii sunt constienti de faptul ca limba este o bariera de comunicare si de integrare si tocmai de acea tinerii fie isi cauta un viitor mai ok in Ungaria, fie, putini dintre ei, incearca sa invete limba romana pe cont propriu sau cu ajutorul si la imboldul parintilor.
Statul roman, guvernantii nu fac absolut nimic. Singurul lucru la care se gandesc este acela de a mai negocia impreuna cu cei de la UDMR niste voturi pentru urmatoarele alegeri.
