După ce am terminat primul articol din seria pe care v-am promis-o, mă gândeam să trec la următoarea grupă de vârstă. Îmi pregătisem chiar și o structură a articolului, numai că între timp, căutând în continuare informații relevante și coerente pentru tați și negăsind mare lucru, mi-am dat seama că vă mai pot povesti foarte multe despre grupa 0-6 luni, despre experiențele noastre cu Radu, David și Rebecca în calitate de bebeluși, despre cum am devenit noi părinți, apoi părinți conștienți, despre cum am învățat și am devenit eu (sper) un tată mai bun.

Astăzi aș vrea să punctez niște lucruri pe care eu le-am mai spus, le-am mai scris sub altă formă, dar cu același mesaj. Vi s-a întâmplat vreodată să plecați de acasă într-o călătorie, într-o excursie, fără să aveți o țintă clară, fără cazare și fără a ști cam câte zile veți fi plecați? Eu am făcut asta de câteva ori când eram mai tânăr și am rămas cu niște amintiri foarte puternice și frumoase din acele momente.

Parenting-ul, “meseria” de mamă și de tată, seamănă foarte mult cu o asemenea călătorie. Practic plecați la drum fără a avea o strategie clară și apoi aveți nevoie de informații, intuiție și multă bună-voință. Jonhn Kabat Zinn spunea că în parenting învățăm lucrurile pe măsură ce le facem și exact așa este, așa a fost și la noi!


Parenting-ul este foarte personal, el pornește din adâncul, din interiorul fiecărui adult și cu siguranță nu va funcționa dacă părintele doar va căuta și împrumuta modul altor părinți de a face lucrurile. Fiecare părinte are de descoperit propriul model de parenting și eu cred că pentru tați acest lucru este chiar mai important decât pentru mame care, la nivel genetic, se nasc cu abilități predefinite pentru creșterea copiilor. Încercați să fiți tati nu doar așa cum ați văzut la tatăl vostru sau la alții, fiți tati doar așa cum își doresc și cum trebuie să fiți pentru fiecare din copiii voștri!


Când cineva intră în rolul de părinte, aduce cu sine o nouă ipostază, cât mai mult din experiențele și valorile sale personale. Conștienți de aceste experiențe și valori și de foarte multe ori, chiar inconștienți, influențăm permanent dinamica relației pe care o avem cu copiii noștri. 

Aproape toți tații vor încerca să transmită copiilor lor lucrurile bune și experiențele plăcute pe care le-au văzut și le-au învățat de la tații lor. Unii vor încerca să completeze, alții să compenseze “lipsurile” pe care ei cred că nu le-au avut în copilărie sau să schimbe lucrurile și experiențele neplăcute, dar absolut toți tații vor transmite inconștient către copiii lor și vor aduce în relația pe care o au cu aceștia valori și principii pe care le-au moștenit din familia lor. Mai ales după ce veți deveni tați, copilul care există în fiecare dintre voi va încerca în multe situații să iasă la suprafață împreună cu toate emoțiile și trăirile, bune și rele, din copilăria voastră. De foarte multe ori tot acest bagaj emoțional ne va încurca în relația pe care o construim cu fiicele și fiii noștri. Încercați mereu să fiți alături de ei, încercați să creșteți împreună cu ei, să fiți cât mai conștienți de nevoile lor psihologice. Din experiență va spun, nu este deloc simplu dar poate fi un drum foarte frumos!


Am să închei cu un citat din Harville Hendrix și Helen Hunt, un citat care pe mine m-a ajutat foarte mult să înțeleg că a fi tată este ceva unic și extrem de personal:” Fiecare părinte este unic, fiecare copil este unic, iar relația dintre ei este mai profundă și mai complexă decât ne-am putea imagina noi.”

Stați aproape, mai urmează și vă promit că episoadele următoare vor fi la fel de interesante. Alex Oancea are în continuare dileme și întrebări pentru mine, cred că a pus și berea la rece, așa că de acum înainte o să folosesc și hashtagul #tatiraspunde. O să vă povestesc despre baia, plimbarea și mâncarea bebelușilor, despre călătoriile noastre împreună cu copiii de pe vremea când nu aveau 6 luni, despre ce muzică ascultam în heavy rotation în mașină și acasă, dar și despre cum se transformă relația de cuplu după momentul în care deveniți tati.