Citeam azi dimineață un articol despre cum s-a tot acoperit o problemă, de teama că o să sară în aer toate organizațiile non-profit, non-guvernamentale, asociațiile și alte grupuri de suport, de susținere, you name it. Care e problema? În Anglia, 1 din 500 de bebeluși nou nascuți are probleme serioase de sănătate cauzate de hrănirea insuficientă (cifra se ridică la aproximativ 1300 pe an). Mai exact, cauzate de alăptatul exclusiv, alăptat insuficient in anumite cazuri.
Ca să fiu și mai clară, problema apare deoarece tinerele mame nu știu, nu pot alăpta corect, sau pur și simplu nu au lapte, dar se încăpățânează să ii hrănească exclusiv natural. Mai mult, sunt impinse de la spate de enorm de multe campanii care promovează alaptatul exclusiv ca fiind singura posibilitate de hrănire a copilului (altfel esti considerată denaturată, inconștientă și egoistă). Campanii care mie, personal mi se par șantaj emoțional.
Mai mulți specialiști au spus ca pur și simplu aceasta problema a fost ascunsă „sub covor” (ca să preiau expresia mot-a-mot), și ca efectele se vad acum. Bebelușii au nevoie in medie de o săptămâna de terapie de rehidratare in spital, iar efectele pe termen lung nu au cum să fie cunoscute, deoarece nu se pot vedea leziunile aparute pe creier datorita subnutritiei.
Bineinteles ca toți susținătorii alaptatului exclusiv o să sară de doi metri în sus și o să vocifereze că este o manevră a producătorilor de formulă prin care aceștia vor sa recupereze terenul pierdut în ultimii ani. Bineințeles ca adevărul este undeva la mijloc. Totuși, bebelușii aceștia chiar există, si totuși ei au fost afectați pe viața de lipsa de informare a mamelor lor, sau poate chiar de prea multa informare.
Si ce e si mai trist este că aceste cazuri apar in toată lumea așa-zis dezvoltată, și nu sunt doar un produs al țărilor sărace din Africa.
Articolul îl gasiți la adresa: http://www.dailymail.co.uk/health/article-1148209/Babies-breastfed-incorrectly-risk-dehydration-death.html
hmm…nu stiu ce sa spun…eu cred ca copiii care nu sunt alaptati corect, deci nu se satura, plang de mama focului. Chiar nu cred ca un bebelus caruia nu ii ajunge laptele mamei se resemneaza si sufera de foame in liniste.
Si sincer mi se pare ca multe mamici introduc mult prea usor laptele praf si scot alaptatul, privand copiii de niste lucruri foaaarte bune pentru ei.Nu trebuie sa fii fanatic in nici o directie, insa mie mi se pare o exagerare articolul asta.
eu am evitat sa imi expun o parere in articol, tocmai ca sa va incit la o discutie mai aprinsa… eu am alaptat-o 11 luni pe Chitzi… mama m-a alaptat 1 luna, ca a vrut sa slabeasca (ce inconstienta, ma gandesc eu acum!)… dar astea nu au legatura cu subiectul :) era doar o paralela…
doar ca problema e acolo si e reala… si unii bebei chiar ajung sa fie atat de slabiti, incat nu mai au putere sa mai si urle de foame… asta ma infioara pe mine cel mai mult…
Nici eu nu cred ca un bebelus nesatul sta asa si nu protesteaza! Oricat de slab ar fi, plamanii-l tin ca sa urle de foame.
Eu sunt adepta alaptatului la san exclusiv, cat de mult se poate, si, desi sustin aceasta teorie cum ca nici o formula nu poate inlocui laptele matern, chiar si in cantitati mai mici si calitativ mai slab dpdv al componentelor continute, nu am putut sa-mi alaptez copilul exclusiv la san decat 6 luni. In ultima luna n-a luat deloc in greutate deci a trebuit sa trecem pe diversificare. Nu mi-a convenit deloc, s-a rupt atunci ceva din mine, mai ales ca eram pregatita sa demonstrez ca se poate cu alaptat exclusiv pana la aproape 1 an.
Dar s-a intrebat cineva cum reusesc femeile de prin diverse triburi de ex, sa-si hraneasca copiii numai cu san pana le cresc dintii si incep sa manance direct radacini si animale mai mult sau mai putin vii? Alea de ce nu au probleme, alora de ce nu le scade copilu’ in greutate, aia cum se adapteaza si rezista? Ele nu cunosc formulele si atunci folosesc ce au.
O sa apara in curand o carte (la care am contribuit si eu intr-o mica masura), sper cat mai repede, care va trata exact problema asta, a alaptatului si nu numai. Este scrisa de o cunostinta de-a mea, etolog de meserie.
andreea, e demonstrat ca dupa sase luni laptele matern nu mai este indeajuns pentru o dezvoltare armonioasa a copilului. de-aia se introduc alimentele… iar dupa 8 luni, se spune ca nu mai ramane decat placerea de a suge, ca nu mai are aport la alimentatia bebelusului…
nu neg ca e bine (doar am alaptat-o si eu slava domnului destul) dar e bine o linie de mijloc, nu extrema (nici una nici alta)…
stiti ca a fost in caz in State de deces din cauza asta?
@ bogdana: nu, nu stiam de caz. A murit copilul fiindca a fost alaptat exclusiv la san?
da… femeia nu avea lapte consistent (negresa, la vreo 120 de kile… incurcate sunt caile domnului, sincer!)… s-a incapatanat sa o alapteze exclusiv, iar la cateva luni de la nastere a murit de deshidratare.
a fost scandal atunci, ca a fost vorba inclusiv de vinovatia doctorilor, a tatalui copilului, iar ea cred ca a facut inchisoare, nu mai stiu exact…
mi-a ramas intiparit pe retina copilul insa, care arata ca un prematur…
mesajul cu alaptatul exclusiv este ok, foarte ok, dar pentru mamele care discern cu claritate binele de rau si care au si un minim de educatie. restul il vor lua ad-literam…
e foarte riscant sa transmiti un mesaj care spune: „nu exista alternativa la laptele matern. da-i sa suga copilului sau nu esti o mama adevarata”… uite la ce extreme poate duce…
Pai asta e si prostie, sa-mi fie cu iertare. Cand vezi ca nu-ti ia copilul in greutate te intrebi macar de ce. Adica oi fi eu adepta alaptatului exclusiv cat de mult, dar cand am vazut ca n-a luat copilul in greutate, l-am trecut urgent pe morcovi!
asa mama, asa te vreau! traiasca morcovul :)))
si apropos, a luat in greutate dupa?
Da, a luat. In prima saptamana a luat 420 gr. Iar dupa o luna avea in plus 400 gr in cap. Deci dupa avantul cu care pornise s-a mai linistit si a mai dat putin inapoi. Sunt multumita. Abia acum, de cateva zile, a inceput sa manance ca spartu’! Rade cate un castron de cereale fara sa respire. Nici nu are rabdare sa iau urmatoarea linguritza ca ma si cearta ca nu-i bag in gura.
Nu stiu cum stau englezoaicele sau americancele cu alaptatul exclusiv, dar eu, in Romania, am intalnit mai multe mame care ar fi putut sa alapteze si nu au facut-o decat din cele care s-au incapatanat sa alapteze, desi laptele nu era suficient/gras/bun. Am intalnit medici care mi-au spus sa nu mai alaptez ca fetita este deja mare, iar laptele nu mai are nici o valoare nutritiva (analizele care s-au facut probelor de lapte matern dupa 10 luni de alaptat infirma asta), medici care au fost socati ca nu ii dau si formula si, n-am intalnit absolut pe nimeni care sa ma incurajeze sa alaptez. M-am documentat singura de cand eram gravida, mi-am downloadat filmulete cu pozitionarea corecta la san, am citit n-spe sute de pagini despre alaptare. La noi nu exista nici pe departe o astfel de problema, nu exista nici moase, nici medici care sa o streseze pe tanara mamica sa alapteze exclusiv. Dimpotriva.
Desi cred ca dupa un an sanul are mai mult valoare de alint, totusi laptele mai ofera ceva nutrienti, nu devine brusc apa chioara (http://www.kellymom.com/bf/bfextended/ebf-benefits.html). Copilul trebuie sa bea oricum lapte nu? De ce ar fi laptele meu mai prejos decat cel de vaca/formula?
si eu sint de parere ca gradul de educatie al mamei contribuie substantial la sanatatea copilului, apropos de negresa de 120 de kg care si-a lasat copilul sa moara de foame…probabil ca era prea nesimtita, de aia. normal ca trebuie gasit un echilibru.
@andra_bell: si mie mi-au spus medici cind alaptam copilul la 1 an si un pic ca e destul, ca or sa-mi ajunga sinii la buric, etc. acum, la 1 an si 11 luni, a inceput sa-mi fie sila sa mai spun ca inca alaptez cind ma intreaba cineva la ce virsta am intarcat copilul. nimeni, dintre cei pe care cunosc, nu accepta ideea asta. articolul propus de tine e insa incurajator :)
mah, eu am avut norocul sa dau in prima jumatate din an peste Ana Culcer, de la Municipal, care nu stie altceva decat „pune copilul la san, pune copilul la san” dementiala femeia! Pe bune! De la ea am avut multe de invatat. Avea atunci o nepoata de 4 ani, care inca sugea de la maica-sa… Eu am zis nici chiar asa, ca mi s-ar parea aiurea sa vad ditamai copilul la sanul meu… adica ar fi ceva pervers un pic, parca, nu credeti?
Anyway, eu am fost devastata cand fii-mea s-a intarcat singura… plus ca am luat si medicamente sa imi opreasca lactatia si am stat ca drogata 5 zile :)))) depresie totala…
bogdana, eu te admir… as vrea si eu sa ajung la performanta asta! pe bune…
auziti, fetelor, dar nimeni nu a zis nimic de poza… ati fost atat de captivate de ce am scris, ca n-a remarcat nimeni o mogaldeata care statea teapana ca un bat in timp ce sugea cu pofta…
si mi-a trebuit ceva curaj ca sa pun poza…
Cred ca pe Ana Culcer asta am vazut-o eu invitata la o emisiune si sustinea alaptatul pana in panzele albe si povestea ca nepotelele ei au supt una pana la 5 ani si una pana la 3. S-ar putea sa fie vorba de ea. Si stiu ca mi-a placut mult de tot de ea.
Si mie in maternitate tot asta mi se zicea: tii copilul la san cel putin jumatate de ora si dupa aia tzipi dupa completare. Si dr copiilor nu m-a descurajat niciodata cand o sunam si-i spuneam ca laptele meu cred ca nu mai e bun, ca nu mai e suficient… S-a intamplat de 2 ori sa trec prin teama asta. Mereu imi spunea ca asa ceva nu exista si sa nu cumva sa renunt fiindca laptele meu e cel mai bun!
Eu am incercat o luna sa-l alaptez exclusiv pe Rares. Si nu se satura. Plangea, scadea in greutate si analizele ii ieseau mereu de copil nehranit. Si stateam si o ora la san cu el. Am vrut foarte mult sa-l alaptez, incat ajunsesem faimoasa pentru cat ma chinuiam sa scot 2-3 stropi de lapte. Nu mai spun de ce rani imi faceam. Asa ca dupa o luna am bagat formula si imediat a pus pe el 1500 grame. Asta e cel mai mare regret al meu legat de perioada de dupa nastere. Sunt total pentru alaptarea exclusiva, dar cand nu se poate e mai presus binele copilului.
Bogdana, eu am crezut ca este o papusa in poza:))
Cred ca am auzit de cazul cu negresa care si-a lasat copilul sa moara de foame, copilul era bolnav parca, iar ea suferea de depresie postnatala. Ceva destul de incalcit…
@bp deja imi este „jena” sa spun ca o mai alaptez pe Eva. Noroc cu moaca mea mai rece, putini indraznesc sa-mi zica ceva:D
Draga mea, eu am vazut-o dar ce as fi putut sa zic de ea? N-aveam nici un dubiu ca esti tu dupa cat de mult ai taiat din ea … Corect?
e ultra taiata :)))) si da, parca zici ca e o papusa… statea asa teapana, nici nu se misca…
@andreea, desteapta doctorita ta… asa a fost si cu madame culcer… actuala doctorita a lui Chitzi, sictir total… noroc ca nu ma iau prea mult dupa ea…
crina, nu ai ce sa regreti… conteaza ca ti-ai dat seama la timp de problema… exact despre asta vorbesc oamenii aia in articol… despre cazurile extreme, care desi rare ele totusi exista din pacate…
auziti voi, nu mai am voie sa comentez la mine pe blog…
ma chinui de peste o ora sa pun comentariul de mai sus si nu reusesc… incep sa cred ca nu ma mai place blogu’ meu :(
Eu cred cu tărie că numai un alăptat incorect sau insuficient poate să ducă un bebeluș la deshidratare sau malnutriție.
O mamă stresată (cazul tău, Crina) desigur că nu produce suficient lapte, o mamă care nu se hrănește corespunzător nu are laptele consistent, o mamă care nu știe să alăpteze (MAJORITATEA mamelor la primul copil) va întâmpina probleme.
Și eu susțin alăptatul exclusiv, mai ales în Ro, unde, vorba Anei, sunt atâtea cazuri de femei care renunță din pură prostie sau pur egoism. Odată ce ai introdus laptele praf, alăptatul deja este diminuat și va fi probabil eliminat înainte de vreme.
Bineînțeles că după 6 luni trebuie introduse suplimente solide, din simplul motiv că laptele mamei nu mai oferă necesarul de fier, în rest toate sunt la locul lor. Apoi apare dentiția, gingiile trebuie stimulate, sistemul digestiv are nevoie să se obișnuiască cu altceva decât lapte și numai lapte. E ca și cum un bebe hrănit cu formula n-ar primi suplimente solide după 6 luni, fix același lucru.
Dar laptele mamei nu este acolo doar pt nutrienți, este acolo pt o mai bună imunitate, pt confort, pt endorfine (câtă nevoie e de ele mai ales pt apariția dințișorilor), pentru crearea acelei relații speciale între mamă și copil – suplinește comunicarea verbală adesea.
Deci cu copiii ăia sărăcuții care au avut probleme sau chiar au murit, nu s-a întâmplat așa pentru că au fost alăptați exclusiv, ci INCORECT.
Și e atât de greu să o nimerești … doamne, mi-aduc aminte cu groază de rănile de pe mameloane, de amețeleala aia de după morfină în care nu știam dacă să-i mai dau sau nu sân, cum să i-l pun în gură, mi-aduc aminte cu pielea de găină de durerile de la mastită și sânii ca niște saci cu nuci care stăteau să explodeze … e mare mare nevoie de educație și de sprijin pt alăptat, nu doar de propagandă!
e nasol de tot. Exista totusi niste reguli, prima ar fi ca bebe sa recupereze ce a pierdut la nastere cam in 2 saptamani, mie Culcer mi-a zis la Sofia(cand eram disperata ca luat doar 630 gr prima luna) ca daca ia bebe 400, 500 de grame prima luna atunci e lapte, dar sunt defiente de alaptat.
La noi a avut dreptate, eu ca rani, depresie etcetc, abia de la 2 la 3 luni a luat fata 900 gr si apoi un kil….
Probabil ca mamicile respective au dat de niste dr idioti care nu le-au zis aceste minime reguli.
ps Bogdana, să știi că și eu am de multe ori probleme să pun comentarii la tine, îmi apare eroare după validarea codului … de câteva ori am pierdut textul, nașpa. Cred că e o problemă cu settingul pt comments, am mai pățit la fel pe alte bloguri unde era același setting (faza asta cu verificarea cuvântului din finlandeză!).
uitre ce zice:
„It’s caused by poor breastfeeding technique. Although you would think that it happens naturally and easily, there are small numbers who have difficulty with it and do not realise their baby does not have enough milk.”
deci nu le invata sa alapteze pe mamici, asta e problema grava. Exact cum mi-a explicat si mie doctorita.Sofia a avut o saptamana in care nu a crescut deloc, eu renuntasem sa sustin sanul, ii pica efectiv din gura si nu ajungea la ea decat strict pt supravietuire. Am remediat pozitia, a crescut fata.
Chiar ca o papusa sta acolo la tine pe brat micuta R.
Si eu sunt o adepta a alaptatului la san, insa in acelasi timp cred ca fiecare e diferit si nu exista reguli universal valabile …. deci daca pt bebe e mai bine cu laptele praf asta e…Fanatismul e mai rau decat orice.
Este foarte posibil ca acel copil de care tot vorbiti sa fi fost bolnav de ceva sau mama sa fi consumat substante care fac rau copilului de a murit. Sau pur si simplu poate alapta cu program. Nu puteti sari atat de repede sa dati vina pe alaptat.
Si e foarte posibil, de exemplu, ca tipa aia sa incerce sa slabeasca si sa elimine corpi cetonici in exces in lapte (ceea ce trebuie evitat, desi in multe locuri se specifica ca nu exista dovezi stiintifice concludente pentru asa ceva).
Eu ce sa mai spun de fata mea care mananca niste cantitati infime de mancare? Eu imi fac datoria si ii ofer hrana diversificata – fructe, carne, legume si carbohidrati in diverse forme inca de la sase luni.
Deshidratata nu e, a crescut frumos si in greutate si in inaltime, retarda iarasi nu pare sa fie. Hai sa fim seriosi, se face atata caz de asemenea lucruri…
Iar faza cu laptele care e sau nu e bun iar n-o cred. Cred mai degraba ca ceva s-a intamplat: mama a fost stresata, presiunea e mare cand alaptezi la inceput; i-a lipsit sprijinul, nu a poziionat copilul corect la san sau acesta poate avea probleme de genul unui fren lingual scurt si-i era greu sa suga eficient.
A propos de mediatizari de-astea spectaculoase, amintiti-va cum au indobitocit autoritatile noastre toata natiunea romana cu moartea de asa zisa gripa porcina a bietului toni tecuceanu. Cand ai noroc de un caz de-asta e chiar prostie sa nu fie folosit in scopuri de marketing salbatic :D
Alaptarea, cel putin in lumea noastra dezvoltata sau mediu-dezvoltata, e o optiune, nu o obligatie. Dar cine nu vrea sa alapteze ar fi frumos sa accepte ca nu vrea si gata, nici dn lapte praf n-a murit nimeni pana acum si a nu alapta nu este o crima pana la urma.
Numai bine!