Cât de mult este prea mult?

Citeam azi dimineață un articol despre cum s-a tot acoperit o problemă, de teama că o să sară în aer toate organizațiile non-profit, non-guvernamentale, asociațiile și alte grupuri de suport, de susținere, you name it. Care e problema? În Anglia, 1 din 500 de bebeluși nou nascuți are probleme serioase de sănătate cauzate de hrănirea insuficientă (cifra se ridică la aproximativ 1300 pe an). Mai exact, cauzate de alăptatul exclusiv, alăptat insuficient in anumite cazuri. Ca să fiu și mai clară, problema apare deoarece tinerele mame nu știu, nu pot alăpta corect, sau pur și simplu nu au lapte, dar se încăpățânează să ii hrănească exclusiv natural. Mai mult, sunt impinse de la spate de enorm de multe campanii care promovează alaptatul exclusiv ca fiind singura posibilitate de hrănire a copilului (altfel esti considerată denaturată, inconștientă și egoistă). Campanii care mie, personal mi se par șantaj emoțional. Mai mulți specialiști au spus ca pur și simplu aceasta problema a fost ascunsă „sub covor” (ca să preiau expresia mot-a-mot), și ca efectele se vad acum. Bebelușii au nevoie in medie de o săptămâna de terapie de rehidratare in spital, iar efectele pe termen lung nu au cum să fie cunoscute, deoarece nu se pot vedea leziunile aparute pe creier datorita subnutritiei. Bineinteles ca toți susținătorii alaptatului exclusiv o să sară de doi metri în sus și o să vocifereze că este o manevră a producătorilor de formulă prin care aceștia vor sa recupereze terenul pierdut în ultimii ani. Bineințeles ca adevărul este undeva la mijloc. Totuși, bebelușii aceștia chiar există, si totuși ei au fost afectați pe viața de lipsa...