Putine persoane au darul de a ma lasa fara cuvinte. Si mai putine persoane ma fac sa ma simt ca si cum as apartine lumii lor, ca si cum ne-am cunoaste de o viata. Ca si cum cuvintele ar fi de prisos, intelegerea fiind mai presus de ele.
Doua dintre aceste persoane le-am cunoscut sambata. Daca la prima, ma asteptam ca efectul sa fie puternic, la cea de a doua efectul a fost pe cat de neasteptat pe atat de devastator. Lola este exact cum mi-am imaginat: puternica si fragila in acelasi timp, feminina, misterioasa, contradictorie, suprinzatoare.
Cea de a doua a fost Alexia, despre care am mai scris aici, iar Lola, aici, si care a jucat rolul de model pentru Lola. Nu am mai cunoscut pana acum o persoana care sa lupte cu moartea si sa o invinga cu zambetul pe buze. In nici un caz un copil cu ochii albastri ca marea, un copil fragil in aparenta dar atat de puternic . M-a impresionat si mi-a rasturnat pe moment lumea si tot ce parea important.
Leit motivul acestor intalniri au fost margelele. Da, ele:
Postul asta e unul de multumire. Multumesc ca te-am cunoscut, Lola. Multumesc pentru maiestria ta, care acum imi infrumuseteaza linia gatului. Multumesc pentru minutele pe care mi le-ai daruit sambata. Multumesc pentru magia pe care o simt de atunci de fiecare data cand ma uit la margelele tale. Multumesc ca existi!
ei bine, eu nu mi-am luat nimic :) pentru ca mi-au placut mai multe si nu ma puteam hotari….
asa si eu… am preferat sa nu ma uit pe masa :))) eu le aveam comandate si ce am comandat aia am luat. ca altfel nu il vedeam bine pe al meu
totusi, nici macar unul?
ei bine nu, nici macar unul. mi-am luat de prin alte parti o brosa si un medalion foarte misto, dar de la ea nimic. pentru ca mi-au placut in ordine unul cu auriu, unul cu gri si roz, unul cu trosu si unul negru. na, alege tu :)
maria, imi rezerv dreptul sa nu spun ce as alege
ca eu imi dau si ultimii bani, daca mi se pune pata… asa ca nu ai intrebat pe cine trebuie :))))
asa mi-am luat si eu o brosa testoasa de la carla szabo. in rest, inelele nu imi intrau pe degete, bratarile la fel si nu avea rost sa imi fac sange rau degeaba…
pai problema e ca nici eu nu aleg de obicei. dar acum am avut un puseu de constiinta.
nepotrivit moment! parerea mea!
Lola este un om extraordinar. Iar familia ei este un exemplu de curaj pentru noi toti, nu numai pentru romanii care inghit mizerii zi de zi si nu au curajul sa se ridice si sa plece …
Multa santate iti doresc Bogdana, Balerina ta mica este geniala :)
DaDa @ DaDaMoDa