Q & A despre pasteurizare si ceva in plus.

Eu am intrebat, Tetra Pak a raspuns:

Ce este laptele UHT? Contine conservanti? Poate fi aceasta tehnologie
inovatoare a pastrarii timp indelungat a laptelui (UHT) adevarata fara adaos de
conservanti?
 

Laptele UHT este un lapte controlat sanitar-veterinar, trecut printr-un
tratament termic special (ultrapasteurizare sau Ultra High Temperature) prin
care sunt distrusi germenii si se pastreaza vitaminele si nutrientii. in
absenta activitatii microbiene si a pre-sterilizarii ambalajului, laptele nu
mai este atat de perisabil: prin ultrapasteurizare, durata de valabilitate a
produsului alimentar este prelungita, nefiind nevoie de conservanti.
Temperatura depaseste punctul de fierbere (135-150 grade C), dar timpul
este foarte scurt: 2-4 secunde). Aceasta etapa foarte scurta de
incalzire-racire distruge microbii si microorganismele si asigura pastrarea
vitaminelor si proteinelor, spre deosebire de fierberea obisnuita pe aragaz a
laptelui crud care nu distruge toti germenii patogeni, in schimb distruge
valoarea nutritiva.
Termenul de valabilitate variaza intre 3-6 luni, in functie de calitatea
laptelui colectat din ferme (o derivata a igienei folosite in timpul mulsului,
pe langa conditiile de manipulare si pastrare pana la momentul receptiei in
fabrica). Dupa desigilarea cutiei, laptele UHT trebuie sa fie tinut la frigider
si consumat in urmatoarele 3 zile.


Prin procesarea laptelui este afectat continutul nutritiv al laptelui?
 

Laptele colectat din ferme si receptionat la fabrica trece prin mai multe
etape in procesul de prelucrare: omogenizarea moleculelor de grasime, separarea
grasimii pentru a produce lapte standardizat dupa normele in vigoare: degresat
(0,1% grasime), partial degresat sau semidegresat (1,5% grasime) si integral
(3,5% grasime), urmand prelucrarea termica (prin pasteurizare sau
ultrapasteurizare).
Prin procesare, pe langa indepartarea microorganismelor, este controlata
cantitatea de grasime, dar sunt pastrate vitaminele si nutrientii. De exemplu,
cantitatea de calciu si alte minerale in cazul laptelui degresat, si in cazul
celui integral ramane aceeasi.

 
Care este diferenta intre laptele ultrapasteurizat si laptele pasteurizat?
 

Pasteurizarea, procedeu inventat de Pasteur, implica incalzirea laptelui la
72-75 grade Celsius, cu un timp de mentinere de 15-20 secunde inainte ca acesta
sa fie racit. Laptele pasteurizat are un termen de valabilitate de 5-15 zile
daca a fost refrigerat corespunzator pe timpul transportului si distributiei.
Prin ultrapasteurizare, laptele este expus timp de numai 2-4 secunde la o
incalzire intensa, in intervalul de 135 – 150 grade Celsius. Procedeul UHT
(Ultra High Temperature) este un proces continuu ce are loc intr-un sistem
inchis, prevenind recontaminarea produsului cu microorganisme purtate de aer.
Produsul trece printr-o succesiune rapida de etape de incalzire si racire.
Umplerea aseptica este o parte integranta a procesului prin care se evita recontaminarea.
Rezultatul final este un produs care pana la desigilare, poate fi pastrat timp
de aproximativ sase luni fara a fi necesara refrigerarea.

 
De ce este recomandat consumul de lapte pasteurizat si
ultrapasteurizat

Prin procesul de fierbere nu sunt distrusi toti microbii din laptele crud, insa
fierberea distruge majoritatea nutrientilor buni din lapte. Laptele crud poate
contine microbi periculosi pentru sanatatea noastra.
Nimeni nu ne poate garanta o igiena corespunzatoare in
producerea si distributia laptelui crud in piete si mediul inconjurator. Din
acest motiv, Uniunea Europeana recomanda consumul de lapte ambalat si a impus
standarde stricte de siguranta in acest domeniu, pe care Romania va trebui sa
le respecte in urmatorii ani. De exemplu, exista o limita admisa a incarcaturii
microbiene si anume numarul total de germeni (100.000/ml) si numarul de celule
somatice/leucocite( 400.000/ml).

 
De ce este sigur pentru consum laptele ambalat daca acesta nu este fiert?

 

Laptele ambalat a fost supus unei proceduri termice
care, il face sigur pentru consum si pastreaza cel mai bine vitaminele. I
n general, este o procedura complexa, conforma cu standardele Uniunii
Europene, care consta intr-o dubla verificare a laptelui la ferma sau la
centrul de colectare (pentru verificarea numarului de germeni si de celule
somatice/leucocite) si intr-o procedura sanitara si de igiena efectuata in
fabricile de lapte, care garanteaza ca produsul este nutritiv si sigur pentru
consum.

 
Trecand peste raspunsurile acestea, nu mai vreau decat sa fac un disclaimer: este dreptul fiecaruia sa aleaga ceea ce i se potriveste din varietatea imensa de curente in alimentatie. Nu am intentionat ca aceasta serie de articole referitoare la lapte sa se constituie intr-o oda de preamarire adusa acestui aliment, cu toate ca eu personal ii acord atentia cuvenita in nutritia copiilor mei, facand asta, repet, potrivit convingerilor mele.Insa problematica nu este neaparat legata de noi, cele care ne informam, uneori in exces pe subiectul „ce alimente ar trebui sa consume copiii nostri”. Noi suntem, din pacate, o minoritate, slab reprezentata la nivel national. Realitatea este ca obiceiurile de consum ale majoritatii sunt pline de hibe si de lipsuri. Realitatea este ca alimentatia obisnuita se bazeaza pe grasimi (nu ca grasimile ar fi ceva rau, atata timp cat se respecta principiul moderatiei si al echilibrului), pe mancaruri extrem de grele mancate in exces, pe alte alimente nesanatoase, pe mancare semipreparata, margarina in loc de unt, nu mai zic de fast food, sucuri asa zis „naturale”, in realitate pline de coloranti si alti aditivi. Suntem tara in care consumul de lapte este minuscul, tara in care nici macar nu este inlocuit laptele cu alte produse din care sa se asimileze calciul, tara cu o rata a obezitatii in randul copiilor din ce in ce mai mare.

Realitatea este ca majoritatea copiilor de varsta scolara ajung la scoala si prefera sa se aprovizioneze de la bufetul scolii, cu biscuiti, pufuleti, chispuri si mai adaugati voi ce vreti la lista. Majoritatea copiilor ignora cutia de lapte pe care o primesc si prefera un suc de la acelasi bufet. Daca ar fi dupa mine, as pune lacatul pe toate chiscurile astea. Stiu ca nu ar rezolva mare lucru, fiindca ar da fuga la cel mai apropiat butic de scoala si tot la chipsuri si sucuri ar ajunge.

Pana la urma, in fiecare dintre noi sta puterea de a schimba lucrurile. In felul in care noi insine ne comportam din punct de vedere alimentar acasa, si de la asta ar trebui sa porneasca totul, in cat de mult suntem sau nu un exemplu pentru copiii nostri. Dupa care ar trebui sa le explicam atat cat putem pe intelesul lor de ce toate porcariile de la bufet nu sunt bune, nu sunt sanatoase, si credeti-ma, copiii au o mare capacitate de a intelege, chiar daca uneori nu pare sa fie asa :). Am putea sa ii invatam cum sa discearna, sa ia decizii in cunostinta de cauza si nu prin a le prezenta un viitor sumbru si niste perspective dezastruoase, caci copiii traiesc in prezent, ci prin a le oferi alternative sanatoase si la fel de gustoase.

Este un efort, stiu asta mai bine ca oricine, sa fii inventiv in bucatarie, sa ai timp sa gatesti, sa pregatesti meniuri saptamanale, care sa nu plictiseasca si sa bifeze multe calitati, sa ai timp de cumparaturi. Stiu ca este mai usor uneori sa comanzi pizza, si nu am nimic impotriva ei, atata timp cat nu devine obicei. Alternativa este sa o faci in casa, insa e munca titanica, si nu vorbesc aici de cumpararea uneia inghetate de la supermarket si bagarea ei in cuptor. Eu le fac pizza, cam o data pe luna, si in total imi ia cam cinci ore toata procedura de pregatire: aluatul dureaza cam trei ore, cu tot cu dospirea, sosul de rosii se fierbe la foc mic cam doua ore, dupa care e distractia cu feliatul legumelor, rasul branzei si al cascavalului si ce mai punem noi acolo. Nu o recomand ca alternativa decat daca aveti o pasiune mare in a pregati voi totul. Rezultatul este insa senzational, va spun!

Dar am divagat si nu ma mai lungesc, asa ca va intreb: pana la urma, ce poate fi mai bun decat o cana de lapte cald? Nu-i asa ca va aduce in memorie niste amintiri faine din copilarie? :)

 

Articolul acesta face parte din campania „,Laptele școlar, aliatul creșterii echilibrate a copiilor preșcolari și școlari“, campanie de informare derulată de Tetra Pak, de promovare a consumului de lapte ambalat.  

4 Comments

  1. Si Andrei imi cere pizza… dar mie imi ia mult mai putin, adica max. 2 ore.
    Eu nu il las la dospit decat 10 minute la cald pana pun faina, si apoi doar 30 minute, dupa ce pun faina…
    Sosul de rosii dureaza 15 minute cu totul (am rosii la borcan, puse din vara).
    Intre timp (cat creste aluatul), trag legumele la tigaie (dovlecei si ciuperci), ung blatul cu sos, adaug ingredientele si rapid la cuptor!
    Si apoi max 25 minute la cuptor.
    Rapid si delicios!

    Reply
    • Ah, deci se poate si mai din scurt :) oricum, eu cand fac aluatul, fac dintr-un kil de faina, si fac si paine cu ocazia asta. Adica, daca tot prafuiesc blatul, macar sa stiu o treaba :)

      La sos am o reteta de la Jamie Oliver, care se face la foc mic, pana scad bine rosiile, care este absolut dementiala!

      Reply
    • Si eu tot reteta lui o fac! Dar se poate si mai repede, asta zic. Daca scurgi rosiile de zeama (eu folosesc rosii la borcan, puse din vara), poti face sosul muuult mai repede!

      Reply
  2. Informativ articolul desi se fac unele omisiuni (ex; cum este adus laptele la o temperatura atat de mare intr-un timp atat de scurt ? Daca se folosesc microunde sau alta traznaie de tehnologie ce poate fi catalogata cel putin ca si potential nociva…nu stiu cat de sanatos mai este).

    Reply

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *