“Se poate și fără instrumente digitale, așa cum se poate să te deplasezi și fără mașină, și fără avion. Dar mergând pe jos vei fi depășit de toți ceilalți.”

aceste vorbe îi aparţin dl. Costel Dudău, profesor de matematică şi director al şcolii gimnaziale din comuna Solonţ, jud Bacău.

Dacă habar nu aveţi unde e comuna Solonţ, fiţi liniştiţi, nici eu nu ştiam până săptămâna trecută. A trebuit să o caut pe google maps, că să aflu în ce zona a ţării se află. E genul de localitate pe lângă care nu ai cum să treci din întâmplare, atât de departe este de drumurile principale.

Prin câteva conjucturi am ajuns în ultimii zece ani în îndeajuns de multe localităţi similare cu comuna Solonţ pentru a-mi construi un tablou pictat în culori destul sumbre dacă e să ne raportăm numai la şansele pe care copiii de acolo le au atunci când ajung la maturitate.

Realitatea educaţiei în satul românesc este una tristă. Dincolo de ceea ce se vede din când în când la televizor, sunt mii de şcoli abandonate, părăsite, săli de clasă cu igrasie şi fără încălzire, sunt copiii, copii care merg zilnic între 6 şi 10 kilometri, indiferent de condiţiile meteo pentru a ajunge la şcoala din satul vecin, este lipsa acută a cadrelor didactice (fiindcă niciun tânăr nu îşi doreşte să fie repartizat în vârful dealului) dar şi a dotărilor. Fiindcă tu, că profesor, nu poţi livra un act educaţional de calitate, dacă suportul pe care învaţă copiii are peste zece ani vechime şi a trecut prin multe alte generaţii anterioare.

Şi totuşi….
Şi totuşi, în ciuda acestui tablou sumbru, în ciuda minusurilor, a tuturor lipsurilor, sunt oameni, la fel că dl Costel Dudău, care realizează că trebuie să facă mai mult, să evolueze, să schimbe regulile jocului, nu atât pentru ei, cât pentru copiii pe care îi “păstoresc” zi de zi la clasa.
Însă, fără o susţinere puternică din  exterior, toate schimbările acestea nu ar fi posibile, iar speranţa nu stă, sau nu mai stă în stat/minister, ci în iniţiativa privată.

Marele profesor Radu Gologan (pentru cine nu ştie, Radu Gologan nu este numai Preşedintele  Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, ci este şi coordonatorul lotului olimpic de matematică al României) a făcut o afirmaţie destul de curajoasă în urmă cu ceva timp, spunând că cei că vor face cu adevărat schimbări în mediul educaţional în viitorul apropiat vor fi ONG-urile, nu autorităţile statului, care sunt închistate într-un anacronism din care nu pot/nu vor/nu ştiu să iasă.

Mergând fix pe această idee Fundaţia Orange a dat startul  anul trecut uneia din cele mai curajoase şi mari iniţiative, Digitaliada.

 

Ce înseamnă de fapt Digitaliada?

Digitaliada este un program de educaţie digitală care încurajează folosirea la clasa a metodelor de predare şi de învăţare interactive. După cum am zis mai sus, a fost lansat anul trecut, în 2016, şi are două componente principale:

  • la nivel naţional – platforma cu materiale digitale educative www.digitaliada.ro;
  • la nivel rural – sprijinirea şcolilor de la sate să adopte metode digitale în predarea materiilor Matematică şi Informatică.

Dacă iniţial au fost incluse 10 şcoli în programul pilot, în 2017 în urmă rezultatelor spectaculoase înregistrate în aceste 10 şcoli s-a decis extinderea programul şi au fost cooptate încă 20 de şcoli.
Pentru aceste 30 de şcoli saltul este unul fenomenal, fiindcă beneficiază de multiple avantaje, astfel: 3.400 de elevi din 30 de şcoli au acces permanent la laboratoarele digitale dotate cu 826 tablete, 28 de videoproiectoare, 31 de laptopuri şi ecrane de proiecţie. Cei 82 de profesori din aceste şcoli participa la sesiuni de formare în utilizarea materialelor digitale la clasa şi au acces la jocurile şi aplicaţiile educative integrate pe tablete şi la aproximativ 124 de proiecte didactice adaptate. Profesorii sunt încurajaţi să adopte metode digitale în predarea materiilor Matematică şi Informatică. Pe întreg parcursul derulării proiectului dascălii primesc asistenţă şi consultanţă din partea echipei de proiect. Programul se desfăşoară în şcoli cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Puteţi intra direct pe platformă, să citiţi şi celelalte poveşti ale şcolilor incluse în program. E un reality check pe care îl recomand cu căldură. Ar trebui să îl facem toţi din când în când.

 

Ce a însemnat Digitaliada pentru copiii din comuna Solont?

După spusele directorului, acum nu mai e niciun copil care să nu ştie la finalul clasei a opta să deseneze formele geometrice, lucru care i se întâmplă în mod frecvent în anii anteriori. Mai mult, fiecare lucrează în ritmul sau pe tabletă şi, paradoxal aţi zice, profesorul reuşeşte, de când au la dispoziţie şi aceste device-uri, să le capteze atenţia copiilor pe perioade mult mai lungi de timp.

 

Ce pot face şcolile din zonele urbane cu aceste informaţii?

Platforma Digitaliada li se adresează şi şcolilor/profesorilor/copiilor din mediul urban în egală măsură. Aplicaţiile la care se face referire pe platforma sunt disponibile pentru terminalele de tip android, iar în prezent sunt nenumărate resurse educaţionale urcate pe platforma, iar numărul lor creşte zilnic.
Dincolo de asta, lucru care mie mi-a plăcut cel mai mult, pe platforma este încurajată creativitatea şi este premiată originalitatea materialelor urcate pe platforma de către profesori. Platforma Digitaliada poate fi folosită atât de profesori (nu pot să spun că sunt foarte familiarizată cu ideea de plan de lecţie, nefiind profesor, însă ce am văzut ca şi plan de lecţie pe această platformă mi s-a părut extrem de uşor de urmărit şi de pus în practică), cât şi de copii, şi mi-aş fi dorit că atunci când Rebecca a trecut la fracţii să fi avut la dispoziţie lecţia respectivă pe platforma, cu siguranţă ne-ar fi fost tuturor mult mai uşor să digerăm noţiunile nou aflate.

În total până acum au fost urcate pe platformă peste 256 de materiale educaţionale, care au fost vizualizate până acum de peste 100000 de ori. În ceea ce priveşte prima ediţie a concursului online de materiale digitale, în el au fost înscrise 114 materiale la 12 materii sau interdisciplinare. Au fost 57 de profesori voluntari din 10 şcoli în comisia de validare a materialelor digitale şi 5 membri voluntari în comisia de evaluare a aplicaţiilor digitale. În final au ieşit 10 materiale premiate, pe care le puteţi găsi aici.

 

Cum văd eu viitorul?

Am spus-o în nenumărate rânduri: tehnologia este prietenă noastră. Tabletele nu sunt nici dracul gol şi nici ceva de care ar trebui să ne ferim copiii. Nu. Copiii cresc într-o cu totul altă lume decât cea în care am crescut noi, iar tehnologia face parte din acea lume. Tot ceea ce trebuie noi să facem este să le fim copiilor alături, să le arătăm beneficiile tehnologiei, modalităţile în care ea ne îmbunătăţeşte viată şi ne ajută să învăţăm şi să evoluăm.

Îmi doresc ca anul viitor să aflu că sunt 100 de şcoli integrate în Digitaliada şi peste încă un an să fie 500 şi tot aşa mai departe, chiar dacă sunt conştientă de costurile pe care le implică un proiect de acest gen (că să va daţi seama, ediţiile 2016-2017 şi 2017-2018 au însemnat un efort financiar de 800000 de euro). Îmi doresc ca aceşti copii, din sate de care nu am auzit în vieţile noastre, să aibă aceeaşi bază şi aceleaşi oportunităţi de învăţare că şi cei de la oraş.

Mânuţele din imaginea de sus m-au impresionat mai mult decât toate aceste cifre şi poveşti. M-au impresionat, fiindcă deşi ar putea fi la fel de bine mânuţele băieţilor mei (şi eu mă lupt zilnic cu pete de cerneală, pe mâini, cămăşi, pantaloni, penare, caiete) sunt totuşi mânuţele unui copil care acum un an nu şi-ar fi imaginat că va putea pune mâna pe o tabletă, şi acum o foloseşte în mod curent.

Picătură cu picătură se face oceanul.

In loc de epilog

În comună există o singură școală care înglobează gimnaziul din satul Solonț, precum și Școala Gimnazială Cucuieți, cu un total de 350 de elevi și 25 de profesori. În gimnaziul din satul Solonț învață 84 de elevi.

Până în septembrie 2016, Școala Gimnazială Solonț nu făcea excepție de la faptul că deținea echipamente electronice și IT pentru uzul elevilor mai vechi de 10 ani, nefuncționale sau depășite tehnologic. În ciuda lipsei dotărilor, exista o mare dorință din partea profesorilor pentru schimbare și, important, un grad mare de specializare.

Prin proiectul Digitaliada, Școala Gimnazială Solonț a primit un pachet complet de echipamente pentru elevi și profesor: 23 tablete, laptop, videoproiector, ecran de proiecție pentru laboratorul Digitaliada, plus o tablă inteligentă.