Urasc sms-urile date la gramada la toata agenda. La fel si mailurile date „send to all”. Incarcate de lumina, de urari de bine, eventual de la persoane cu care nu m-am auzit de la Pastele/Craciunul trecut. Sau poate de la persoane pe care le-am si uitat.

Urasc aglomeratia din magazine si disperarea cu care romanii se arunca pe ultima caserola de miel, de parca de ea ar atarna insasi existenta lor. Urasc consumerismul care a mutilat aceasta sarbatoare.

Urasc slujbele care iti pun nervii la rabdare si se transforma intr-o proba de rezistenta fizica. Urasc preotii care tin teorii si predici ce nu au legatura cu realitatea, si care, dupa, se duc si fac exact opusul a ceea ce au predicat.

Urasc faptul ca exista oameni care sufera si care plang in preajma acestor sarbatori.