Suntem pe cale să ne „aruncăm”, în una din cele mai interesante, provocatoare şi benefice aventuri de când avem blogul. E un proiect la care visez de nişte ani buni, de când suntem în formula de cinci şi am devenit nişte consumatori foarte mari. Consumăm resurse valoroase (timpul fiind cel mai important pentru noi!), utilităţi, mâncare, şi producem enorm de multe deşeuri.
Am stat şi am făcut de multe ori calcule, am găsit destul de multe soluţii aparent la indemâna noastră, fără să fie nevoie să facem modificări în casă, despre care o să povestesc când va fi cazul, însă până acum, în ultimii cinci ani nu am făcut schimbări majore în casă. Nu sunt indiferentă la ceea ce se întâmplă în jurul meu, la ceea ce le vom lasă copiilor noştri şi copiilor lor, la felul în care ne lăsăm noi înşine amprenta pe pământul asta şi mai mult decât atât, mereu încercăm să optimizăm cheltuielile casei, deloc neglijabile, care au fost pentru o perioada destul de mare de timp o adevărată provocare.
Ne alăturăm astfel, campaniei IKEA România, „O viaţă mai sustenabilă acasă, pentru oricine” inspirată de un proiect realizat de IKEA şi WWF, în perioada 2009-2010, în Kalmar (Suedia), prin care 9 familii au folosit pentru 6 luni, produse IKEA care să îi ajute să trăiască într-un mod mai sustenabil şi au urmărit rezultatele.
Acest proiect a fost implementat deja în Elveţia şi Franţa, urmând ca el să fie adoptat şi de alte ţări tocmai pentru a-i motiva pe cei mai mulţi dintre oameni să îşi schimbe stilul de viaţă. În Franţa şi Elveţia, 256 de consumatori, bloggeri şi co-workeri au fost provocaţi să trăiască într-un mod mai sustenabil acasă, timp de 6 luni. Cu ajutorul unui expert şi a produselor IKEA ei au învăţat cum să reducă consumul de apă şi energie şi să sorteze deşeurile.
În România, proiectul s-a desfăşurat în rândul angajaţilor IKEA, în anul 2015. Pentru a testa soluţiile de reducere a consumului, 12 angajaţi ai IKEA România s-au înscris voluntar în proiectul ”O viaţă mai sustenabilă acasă” în care şi-au propus să economisească energie, apă, deşeuri şi să recicleze. Pe parcursul experimentului, angajaţii şi-au ales o categorie de consum (apă, energie sau reciclare) şi au urmărit diferenţele.
Dincolo de toată bucuria cooptării noastre (cred că va imaginaţi ce dans al bucuriei am executat când am primit propunerea, până la urmă se ştie, suntem fani declaraţi ai produselor lor) totul vine la pachet şi cu o mare responsabilitate: asumarea acestor schimbări că un mod de viaţă ulterior. Ceea ce pentru mine e perfect, doar ţineţi-mi pumnii să reuşesc să le inoculez şi ăstorlalţi din casa mea aceleaşi obiceiuri bune. Multă vreme am fost “aia care stă cu gura nonstop pe noi”, fiindcă de fiecare dată când plecau dintr-o încăpere nu stingeau lumina şi eu eram mereu în spatele lor să şterg “urmele”. Am spus o dată, de două ori, de zece ori de 176 de ori, chestia e că a început să aibă în timp, încet-încet, efect.
Campania va avea că focus zona bucătăriei (dar nu numai ea), împărţită în patru arii:
- Economisire energie
- Economisire apă
- Soluţii de sortare şi de reducere a deşeurilor
- Soluţii care te ajută să ai un stil de viaţă mai sănătos (o dietă mai sănătoasă)
Voi detalia în articolul următor pe ce zone mă voi concentra mai mult şi din ce punct pornim. Voi incerca să explic ce înţelegem noi printr-un stil de viaţă (cât mai) sustenabil şi cum nişte schimbări mici, duc la economii mari. Ce am făcut până acum cu mijloace proprii şi ce vom face de acum înainte, precum şi raţiunea ce stă în spatele fiecărei decizii. Va fi interesant, va garantez, fiindcă odată pornit tăvălugul la vale, au început să îmi răsară în minte din ce în ce mai multe idei.
Cartea la care fac referire mai sus e publicată de fondatorul IKEA cu un an înainte de a mă naşte eu, într-o perioada în care aproape nimeni nu se gândea la resurse epuizabile, poluare, ecologie, sustenabilitate. Însăşi ideea de sustenabilitate a început să fie vehiculată în mod oficial şi să devină omniprezentă abia prin anii ’80.
Inainte de final, vă las cu câteva cifre interesante care mi-au atras atenţia la întâlnirea de început de proiect avută săptămâna trecută la sediul IKEA România (rapoarte complete sunt aici):
- Cota de bumbac din surse preferate folosit pentru produsele IKEA reprezintă 100% din totalul de bumbac folosit.
- Până în 2020 tot plasticul folosit la realizarea produselor din materiale plastice fie va fi fie reciclabil, fie realizat din materiale reciclate. În prezent aproximativ un sfert din produse îndeplinesc această cerinţă.
- Prin înlocuirea paleţilor din lemn cu paleţi din carton s-a redus cu 35% numărul de transporturi, anual.
- Deşeurile textile şi materiale publicitare vechi (bannere, mesh-uri) sunt donate şi utilizate că materii prime în ateliere sociale reMESH şi Atelierul de Pânză
- În 2015 s-au colectat de la clienţi peste 25 tone de mobilă din care 24 tone reciclate/incinerate, 1 tonă refolosită
- 100% din deşeurile organice provenite de la restaurant sunt trimise la fabrică de biogaz de la Filipeştii de Pădure.
Dincolo de aceste cifre şi declaraţii, te impresionează încă ceva: IKEA România are manager de sustenabilitate, manager al cărui background este pe zona ONG-urilor, manager ce are un master în “Dezvoltare Sustenabilă şi Ecologia Sistemelor” obţinut la Facultatea de Biologie şi care este, printre altele cofondator la Asociaţia Viitor Plus.
Cam atât pe moment, noi ne pregătim de primele schimbări mici care vor genera in timp economii mari, ne notăm cu conştiinciozitate totul şi aşteptăm întrebări de la voi, dacă acestea sunt.
PS: ştiaţi că IKEA este un acronim pentru Ingvar Kamprad – numele fondatorului, Elmtaryd – numele fermei unde s-a născut, Agunnaryd – numele satului în care se găsea ferma? Eu recunosc că nu ştiam, am aflat abia acum ☺
PPS: In aceeaşi aventura vor mai fi: Adela Pârvu, Inaki Mojoiu, Petra Cristina Ene, Victor Kapra.
