Recomandarile de weekend

Vine 1 iunie, este Ziua Copiilor, deci maine si poimaine vom fi intr-o alergatura continua. Nu am luat cadouri pentru ei, suntem pe buget extrem de limitat, insa, cu toate acestea, ii vom rasfata nitel in aceste doua zile. Si putin in a treia, cand avem programare la fotografiat :). Daca voi inca nu stiti unde sa mergeti, mai jos aveti asa: recomandarile pentru acest weekend, ale mele personale, pe care le gasiti pe aici. plus blonus, o lista completa a tuturor evenimentelor dedicate copiilor ce vor avea loc zilele acestea. Powered by Varta & Orasul Meu. La multi ani,...

La leganat

Cuibarita aseara in balansoarul meu, cu Raducu pe cale sa adoarma la mine in brate, am realizat ca obiectul in care stam noi seara de seara la ora de nani, a fost poate cea mai buna investitie facuta vreodata. Avem balansoarul cu pricina de fix patru ani, e de aceeasi varsta cu David, a fost un cadou de la Radu mare pentru mine, un cadou pe care la momentul respectiv l-am considerat nitel cam piperat insa care s-a dovedit a fi pur si simplu perfect. Am petrecut in el atat de multe ore alaptand, si nu stiu cum ar fi fost viata mea (si spatele meu) daca el nu ar fi poposit in casa noastra. Si cand zic „atat de multe ore” nu exagerez cu nimic. Au fost lunile de inceput, cu fiecare din cei doi baieti, in care cred ca am stat cam opt/zece ore pe zi acolo. Dupa care serile, in care si acum petrec minim o ora si jumatate. Seara de seara, de patru ani incoace, mai putin jumatate din sarcina cu Radu care a fost breastfeeding free. Daca as fi putut sa supravietuiesc fara balansoarul respectiv? Fara doar si poate. Insa cu dureri cumplite de spate, fiindca acela a fost singurul loc in care nu m-a durut spatele, sau daca a ajuns sa ma doara, totul a fost in limite suportabile. Si nu cred ca este obiect in casa asta pe care sa il iubesc mai mult ca pe el, balansoarul meu. Care rezista in continuare, tuturor leganarilor noastre de seara cu...

Natural born charger

Va povesteam saptamana trecuta de unde imi iau eu energia pentru a face fata copiilor. Ulterior, asta m-a inspirat sa scriu si urmatoarea postare, exercitiu personal, prin care am reusit si eu (Radu included) sa vad cam ce se intampla intr-o zi obisnuita la noi in casa. Exercitiul acesta, binevenit de altfel, a avut darul de a ma surprinde prin rezultatul lui (am scris materialul cap-coada fara sa reiau vreun pasaj pana la final). Si am fost surprinsa din doua motive: unul pentru ca evident ca am uitat sa scriu o gramada de alte mici lucruri care se intampla zilnic si al doilea pentru ca am avut un moment din acela de iluminare, in care am realizat ca facem al naibii de multe lucruri. Nimicuri, detalii care sunt energy killers, rutine zilnice care te seaca de energie pentru altceva, lucruri care nu se vad, atunci cand sunt, dar care scoase din program din extrem de deranjante daca nu sunt facute. Si sunt energy killers, si daca nu as fi fost de cursa lunga, cred ca as fi clacat de mult. Am vazut destule cazuri in jurul meu, nefericite, in care fie s-a pus brusc punct la totul, si unul dintre parinti a plecat vazand cu ochii, fie unul dintre parinti a cedat fizic si a trecut prin perioade lungi de boala. De obicei in astfel de cazuri despre mama se vorbeste. Este o vorba care spune „Daca mama nu e bine, nici copiii nu sunt bine” si este 100% true. Si atunci ce faci? Ca de vorbit am vorbit extrem de mult despre ceea ce trebuie facut on a...

Recomandari

Incepand de saptamana trecuta, am pus la cale un mini serial de noua recomandari de locuri si/sau evenimente perfecte de mers impreuna cu copiii, pe Orasul Meu. Asa ca, nu ma mai lungesc, va invit sa le cititi, si de ce nu sa va spuneti si voi parerea voastra si eventual sa ne propuneti si alte variante de locuri frumoase unde copiii pot avea parte de experiente de neuitat. Prima recomandare o gasiti aici. Powered by Varta, caci clar, avem nevoie de baterii incarcate mereu la maxim...