by Bogdana Dobre | Noi 19, 2013 | Blog |
Scoala fiica-mii, cu nimic diferita de alte scoli, se dovedeste a fi o nuca tare pentru noi. Si cum nu suntem veverite, ne chinuim sa ii dam de cap, si presimt ca va mai trece multa vreme pana o vom dovedi. Ori ea pe noi. De o saptamana Rebecca sta de pe la 1 pana pe la 4-5 dupa amiaza si face teme. Ok, nu in absolut fiecare zi, dar cam asta a devenit norma. Sunt zile in care nu are aproape deloc. Dupa care le da direct in vintre vreo cinci fise la mate si cel putin doua la romana. Ca nu se poate cale de mijloc. In conditiile astea, cititul, care si-asa era scremut pana la Dumnezeu, acum este sursa sigura de trantit cu furie sertare, usi, carti, pixul pe masa, in principiu orice ii mai pica la mana. Si cine o poate invinui? La sapte dimineata se trezeste, isi bea laptele, se spala pe maini, fata, dinti, se imbraca, se incalta, la opt e la scoala, unde sta pana la doisprezece, pana la unu mai socializeaza cu fratii si mananca masa de pranz, dupa care pana spre 4-5 sta din nou la o masa unde face teme. Se face ora cinci, deja este intuneric afara si mai are patru ore in care nu stie ce sa faca mai intai. Sa se joace, sa citeasca, sa isi ia tableta, sa picteze, sa se uite la un film? Mai face o baie, si uite asa s-a facut ora de culcare. Isi face ghiozdanul pentru a doua zi, isi pregateste hainele tot pentru a doua zi, intra la nani....
by Bogdana Dobre | Noi 18, 2013 | Blog |
Sambata am avut bucuria de a-l asculta live pe Alfie. Spun bucuria, fiindca desi am avut momentele mele de tristete, overall, mi s-au confirmat atat de multe lucruri pe care le stiam intuitiv, incat nu am putut decat sa ma bucur. Nu imi valorizez stilul de parenting in functie de ce zic unii sau altii, nu ma raportez la confirmari venite din exterior, insa cu toate acestea, toata ziua, cap-coada, a fost o bucurie. De cele mai multe ori, ca parinte iti pui zilnic problema daca faci bine ceea ce faci. Eu cel putin asa sunt, si m-am regasit extrem de bine intr-o alta formulare de-a lui Alfie, pe care o aveti in imaginea de mai sus. Si ma gandesc ca pana la urma asta este calea cea mai buna de a evolua: sa fii mereu intr-o stare permanenta de „questioning”. Te tine treaz, viu, alert, te face atent la ceea ce faci, te face sa cauti mereu cai de a schimba, de a indrepta, de a afla lucruri noi, iti tine mintea deschisa la nou si mai ales iti da acea stare de „humbleness” (ok, puteam spune „umilinta”, insa la noi are o conotatie vai mama ei, haideti sa ii spunem „smerenie”) de acceptare a faptului ca nu le vei sti niciodata pe toate, ca zilnic ai ceva nou de invatat. Evident ca au fost si ganduri negre si ceva nervisori. Gandurile negre mi-au venit dupa prima parte a conferintei, si as fi fost idealista sa ma gandesc ca nu se va intampla asa, si s-au datorat in mare parte faptului ca atunci cand vine vorba de sistemul...
by Bogdana Dobre | Noi 4, 2013 | Blog |
Nu am timp asa ca voi fi foarte scurta, desi poate nu ar trebui sa fiu asa pe subiectul acesta. Saptamana trecuta a fost una cam greu de inghitit. Asta pentru ca am participat la trei evenimente, pe parcursul a patru zile, aparent fara legatura intre ele, care toate, pana la urma au vorbit despre exact acelasi lucru. Mai intai a fost o intalnire la care ni s-a explicat timp de aproape o ora importanta atingerii in primii ani de viata ai copilului (si nu numai), cu detalii privind procesele chimice care au loc in organismul fiecaruia dintre membrii implicati in rutina atingerilor si implicatiile lor pe termen lung asupra viitorului adult, din punct de vedere al echilibrului emotional, al stimei de sine si al increderii pe care o capata in propriile forte. Mind blowing, va spun. A doua a fost lansarea de carte a lui Alfie Kohn, unde am avut parte de exact aceleasi idei, puse sub o alta forma, trecute dincolo de poate „banalul” act al atingerii, si transferate in sfera relatiilor cu copilul, modul in care ii oferi dragostea neconditionata, riscurile conditionarii involuntare si asa mai departe. A fost episodul doi din seria mind blowing. Al treilea moment a fost ocazionat de Conferinta „Fii bine cu tine”, dedicata traumelor si modului in care poti sau nu sa treci peste ele, si la care m-am dus avand in minte propriile mele traume si speranta ca poate voi gasi ceva acolo care sa ma ajute pe viitor. Am dat de exact aceeasi teza, a importantei primilor ani, a rolului crucial pe care il joaca mama in echilibrul pe...
by Bogdana Dobre | Oct 30, 2013 | Blog |
Complicam totul. Avem prea multe temeri, prea multe frici. Ne stresam prea mult, ne punem prea multe intrebari. Cand totul este incredibil de simplu. A New Perspective For Moms from Elevation Church on Vimeo. Atat de simplu. Daca aveti nesiguranta ca ceea ce faceti de multe ori nu e bine, mergeti la Alfie. Daca aveti nevoie de o asigurare in plus ca ceea ce faceti este bine, mergeti la...
by Bogdana Dobre | Oct 4, 2013 | Blog |
Alfie Kohn este unul dintre cei mai cunoscuți și mai controversați autori ai zilelor noaste pe teme legate de creşterea copiilor și educație. A fost numit de revista Time “poate cel mai vehement critic din ţară la adresa ideilor fixe din educaţie legate de note şi teste standard”. Alfie Kohn a criticat practicile folosite în educația tradițională, cum ar fi competiția, notele, temele pentru acasă, testele standard, sistemul de pedepse și recompense, disciplina convențională. Criticile aduse de el acestor aceste practici au schimbat perspectiva întregii lumi asupra educației și a motivațiilor reale folosite de copii în procesul de învățare. Cam asa incepe prezentarea lui Alfie Kohn pe Totul despre mame, care in colaborare cu ANCV este organizatorul conferintei ce il are in prim plan pe Alfie. Nici nu cred ca era nevoie de mai multe cuvinte sau argumente pentru a ne convinge de faptul ca ar trebui sa mergem sa il auzim vorbind. Cu un copil deja in clasa a IIa, trecuta prin experienta primului an si a dezamagirilor aferente, cu inca doi copii care cresc ca Fat Frumos si maine poimaine intra si ei in sistem, am nevoie de un Alfie Kohn. Am mare nevoie, sa imi confirme faptul ca nu sunt eu nebuna cand resping la nivel mental toata hipercompetitivitatea asta care este inoculata la scoala, standardizarea si uniformitatea care caracterizeaza sistemul de invatamant. Le resping nu pentru ca as fi vreo anarhista sau vreo revoltata din nascare, ci pentru ca am ajuns la concluzia ca nu aceasta este calea prin care copiii nostri pot invata. Recunosc ca nu prea stiu nici alternative, ca poate sunt cam...
