MaNa. Avem castigator

Din motive obiective scriu, din nou, de pe telefon :). Va multumesc tuturor pentru faptul ca v-ati inscris, stiu foarte bine ca acest cadou a fost tentant si irezistibil. O stiu pe pielea mea, ca sa zic asa, pentru ca am avut de la Esentele Ameliei doua parfumuri solide, Nightwish si Jasmine, cel de-al doilea fiind demential! Sper ca in viitorul apropiat sa imi reinnoiesc si eu colectia, macar cu Jasmine, ca imi lipseste aroma lui subtila si delicata. Va fi doar un castigator aici, insa voi ceilalti sper ca imi veti urma sfatul si va veti lua macar un parfum de la MaNa. Sau mai multe :). Deci sa trecem la lista si la tragerea la sorti: Si continuarea, care nu a mai avut loc pe coala de A4:  And, the lucky winner is: Vio! Vio, te astept cu un mail la mydanii [arond] gmail [punct] com!  Va astept in continuare, mai avem cinci babe restante plus doua bonusuri surpriza! Stati pe...

Prima baba

Azi e Martisorul, motiv de rasfat for the ladies, si motiv de haos, alergatura si incurcatura for the guys. Eu le ofer domnilor posibilitatea de a scapa de cosmarul gasirii celui mai fain si mai fain martisor, fiindca am unul de-a dreptul demential de oferit de la Chic Victim. Nu e cu rosu si alb, insa este cool, e fain, e buclucas si mai ales este potrivit 365 de zile pe an! Iar eu, sincer nu l-as mai da jos :) Are toate ingredientele necesare pentru a schimba total o tinuta, si nu cred ca am gasit pana acum acea bijuterie iesita din mainile Antoanetei de la Chic Victim care sa nu bifeze acest capitol cu succes. Este desuet, decadent, rock si in acelasi timp delicat, feminin si rebel. Pene de paun, saten luxos si un cap de mort FTW! Pentru si mai multa nebunie, mergeti pe site, e boala curata, dar sanatoasa! Nu a fost loc unde sa merg si sa nu fiu complimentata pentru accesoriile de la Chic Victim pe care le purtam la momentul respectiv. Deci, poate fi al vostru, urmand pasii de mai jos: Inscrierea printr-un comentariu. Accept si inscrierile anonime, atata timp cat va semnati cu numele in corpul comentariului. Daca gasesc comentariu anonim fara nici un nume, fara nimic, pa si la revedere, nu il iau in considerare. De asemenea, mi-as dori ca in cazul in care aveti un nume mai des intalnit, sa va semnati cu nume si prenume. Mi s-a intamplat si nu o data, sa am cate trei-patru Mihaele inscrise. Aveti la dispozitie timp sa va inscrieti pana a doua...

Un cuvant de imbarbatare

Azi dimineata am vazut o filmare cu „doamna” Blandu (cine nu stie cine e sa citeasca aici, desi ma indoiesc ca mai e cineva care sa nu fi auzit de „dansa”). Nu am vazut decat o femeie zeflemitoare, care clar nu considera ca ar fi gresit cu ceva, afisand un aer de superioritate si chiar putin condescendent. Mai tarziu am aflat ca sotul doamnei (e si el in inregistrare, ii tine isonul) imprastie amenintari, mai voalate sau mai putin, in stanga si in dreapta. Acum aflu ca mama care a inregistrat acest film a fost renegata de restul parintilor din simplul motiv ca a avut curajul de a schimba mersul lucrurilor. Si este daramata de la cate cuvinte de ocara si amenintari a auzit si se simte singura. Asa ca spun aici si acum: nu sunteti singura, doamna! Si mi-as dori sa ajung sa va cunosc, sa va strang mana si sa va multumesc pentru curajul pe care l-ati avut. Si ca mine mai sunt alte cateva mii de parinti. Si poate a venit momentul, datorita dumneavoastra, sa ne unim fortele si sa punem stop acestor magarii care se intampla in sistemul de invatamant. A venit timpul sa schimbam. Sper sa ajungeti sa cititi aceste randuri. Iar daca aveti nevoie vreodata de ajutor, de orice fel de ajutor, puteti conta pe...

Lectia balcanica de „generozitate”

Azi am dat peste articolul lui Radu Herjeu care m-a socat si pe buna dreptate. De la Veronica Bereanda incoace nu am mai dat peste un exemplar de „invatator” atat de hidos, inuman. Am stat si am scotocit prin arhivele INSSE sa vad exact cat castiga un cadru din invatamantul romanesc. Am aflat: 1413 lei net in luna iunie a acestui an. Atat castiga, in medie, un om pe mana caruia sunt lasati cam 30 de copiii intru educare. Si atunci de ce sa ne mai miram? De ce sa ne miram ca suntem la nivelul la care suntem cu invatamantul? De ce sa ne mai miram cand trebuie sa „cotizam”? De ce sa ne mai miram cand ni se cere de la obraz, cand se fac fite la cadouri? Eu as avea un singur motiv: decenta. Macar atat. Dar si aia s-a dus undeva pe apa sambetei. In schimb a ajuns firesc „balcanismul”. Am avut mereu oroare de subiectul „cotizat” si dintr-o naivitate vecina cu prostia, inainte ca Rebecca sa intre la scoala am crezut ca generatia mea gandeste relativ similar pe subiect. Si ca noi poate schimbam din cultura „cadoului”. Repet, naivitate vecina cu prostia. Caci s-a dovedit ca a trebuit sa mergem cu plocon inclusiv la Olga Gudynn pentru a ne inscrie mijlociul acum un an jumate. Noi am stat linistiti, stiindu-l inscris deja, si am aflat cu stupoare ca doamna directoare a crezut ca nu mai vrem sa il inscriem. „Imi pare rau, dar locuri nu mai sunt”. Noi disperati ca David sa ajunga la fosta miss a Rebeccai ne-am inarmat cu o punga cu...

Cum a fost de Mos Nicolae si cum va fi de Mos Craciun

E goana maxima dupa cadouri pentru copii in perioada asta, si daca ar fi sa rezum toata alergatura la un singur cuvant care sa o descrie la perfectie, apai acela ar fi: „cosmar”. Cam asa a fost pentru noi in fiecare an. Mai putin anul acesta. Eu m-am riscat si am mers pe mana online-ului de Mos Nicolae, mai putin Radu care a tinut mortis sa faca o vizita de unul singur la Ikea. Nu o eliminam ca si varianta, insa cu siguranta tot online-ul va fi baza si pentru Craciun si pentru ce va urma in luna ianuarie (ca noi terminam cu haosul cadourilor abia pe 20 ianuarie) In consecinta, ce le-am luat copiilor de primul Mos? In primul rand am respectat litera scrisorilor :) copiii si-au materializat dorintele, care cum a putut (de fapt Rebecca a fost scribul lor) iar noi le-am urmat instructiunile, ca pana la urma Mosul sa iasa bine din toata tevatura. Doua seturi de trenulete, unul de la Ikea, unul de la 3Pitici (dupa cum ziceam, online-ul rullz). Pentru Rebecca am luat doua seturi de la Djeco, fiindca este fan declarat, si deja a dat iama in ele si pentru toti trei la gramada le-am reinnoit colectia de baie de la Valino, care au revolutionat conceptul de baie la noi in casa de cand le-am descoperit (cu toate ca ne-a crescut alarmant odata cu ele si consumul la apa, dar asta este, ne-am resemnat). Nimic complicat, nu am avut parte de nici o alergatura, nu am colindat magazine, nu m-am intersectat cu sute de parinti, totul s-a facut in liniste, din spatele ecranului...