Periodic revine in actualitate subiectul „bagajelor” si al vacantelor cu copii. Mai ales vara :)
Una din cele mai mai greseli facute de mine de cand sunt mama, a fost in primii doi ani ai Rebeccai, cand am mers pe principiul „de ce sa duc copilul la ….. ca oricum nu intelege nimic din toata vacanta aia, e prea mica si nu fac altceva decat sa ma chinui si pe mine si pe ea si sa nu ne tinheasca”. Prejudecata mai mare nu cred ca am avut vreodata. Asta pentru ca plecam de la ideea ca „plecatul cu copiii in vacanta este un chin”, ca tu, ca parinte, esti un sclav, copiii sunt imprevizibili si se adapteaza greu, fac figuri si iti strica tie toata distractia. Wrong. Atata timp cat tu ca adult intelegi ca si ei au niste nevoi si ca atata timp cat reusesti sa ai ochii indeajuns de deschisi incat sa le vezi si sa actionezi in conformitate, totul va fi ok. Pana la urma, comoditatea mea a facut-o sa rateze cateva vacante frumoase, si am realizat cat de pregatita era ea pentru a merge cu noi in vacanta, in primul nostru sejur impreuna, la doi ani jumate, cand am ramas pur si simplu uimita de cat de frumos s-a comportat. Asta in conditiile in care: a fost prima data, cand am incercat sa o „pacalesc” si sa ii dau lapte de vaca in locul laptelui praf, moment in care mi-a vomat tot ce mancase in mijlocul restaurantului, si pana a reusit sa se regleze cu facutul trebii nr 2, aproape ca s-a terminat vacanta (si asta NUMAI pentru ca ea nu era obisnuita sa faca in alta parte decat acasa – rezultat direct al ingustimii mele mentale).
Nu zic ca fara copii e aiurea si trist (nu prea mai stiu cum e fara copii), insa cu copii sigur va fi o aventura. Sa mergi cu copil mic/nounascut/bebelus pana intr-un an este inimaginabil de usor. Copilul ala sta locului, nu te solicita decat pentru mancare si ceva actiune, are un program in care mai mult doarme, si daca mai este si alaptat este de-a dreptul floare la ureche. Cu cei intre 1 si 3 ani lucrurile se mai complica un pic. Este nevoie de tine acolo, sunt indeajuns de mari incat sa exploreze si indeajuns de mici sa nu inteleaga multe lucruri, si tu sa fii solicitat la fiecare pas. Dupa trei ani, daca in ecuatie mai este si un frate mai mare chiar este relaxare. Iti poti permite chiar sa lenevesti pe sezlong pret de zece minute :) glumesc. Chiar este usor si incredibil de frumos. Totul este sa plecati de la premisa ca va fi frumos si nu o corvoada.
Acum un an faceam o „lista de bagaje”. Destul de completa, anul asta mai taiem si noi de pe lista, de exemplu batista bebelusului tocmai am aruncat-o acum vreo doua luni (moment de triumf maxim pentru mine ca mama!), fiindca era exact in aceeasi punga sigilata in care o pusesem inainte de a pleca in Grecia. Vom pleca cu infinit mai putine scutece decat anul trecut, si speeer (imaginati-va ca in acest moment sunt cu mainile impreunate si ma uit catre cer!) ca pana la finalul anului acesta sa nu mai vad picior de scutec in casa mea.
Ce as mai adauga:
- pentru a ocupa si mai putin spatiu in bagaj, rulati hainele. Nu numai ca optimizati spatiu, insa, paradoxal, se vor sifona mult mai putin decat daca ar fi impaturite in modul clasic. merge si la lucrurile voastre si la ale copiilor.
- incercati sa va faceti in cap un plan de imbracat. cel mai simplu, intindeti toate hainele pe pat inainte de a le baga in bagaj si faceti combinatii intre ele. Va garantez ca mai eliminati un 10-20% din ele. E valabil si la copii.
Daca inca sunteti pe principiul cu „casa in spinare”, incercati sa ganditi totusi si „cum ar fi fara” obiectul respectiv? Este musai, puteti supravietui fara el sau toata reusita concediului sta in chestia aia? S-ar putea sa aveti o surpriza, si sa realizati ca de fapt si voi si copilul puteti dormi si fara patutul de voiaj. Numa zic. Incercati doar, ok?
Articolul original il gasiti aici.
PS: la capitolul jucarii de nisip am zis anul acesta sa schimbam strategia complet, m-am saturat ca de mere padurete de lopetale-galetuse-greble si mergem pe un set complet de jucarii de la Quut. Sunt absolut fabuloase jucariile astea, de o ingeniozitate cum nu am mai vazut pana acum. Un filmulet cu una din jucarii aveti mai jos, iar detalii complete despre ele aveti pe pagina Pifou, care este importatorul unic pe Romania. Abia astept sa le vad cum se prezinta la fata locului, pe plaja si tineti-mi pumnii, ca e prima oara cand nu iau in triplu exemplar jucariile si s-ar putea sa se lase cu ceva cafteala :)
Noi plecăm azi, prima oară. Și presupun că nu vom avea loc în portbagaj :D
Deși vom folosi maxim 20%.
La partea de medicamente, nu știu ce să zic… dar batistuța sugarului pare o idee bună, nu ne gândisem. Poate de unde e și așa de accesibilă.
Baftaaaa si drum bun! Ah si distractie placuta si fara nicio surpriza neplacuta!
Ne uitam incontinuu la flimulete si Andrei striga „mai vleau muzica!”.
Si „vleau si eu jucalii!”.
Cred ca sunt dementiale!!! Abia asteptam sa le achizitionam si noi!
Asteptam feedback saptamana viitoare :)
Eu am o obsesie sa profit cat mai mult ca piticu nu plateste (inca) bilet de avion asa ca l-am carat prin Europa de la 3 luni. A fost parfum!! Carucior, manduca si un troller maare. Are acasa o cutie de jucarii primite la fiecare zbor de la compania aeriana.
Si sunt incepatoare pe langa colegul meu american care a cumparat biletele cu 2 luni inainte sa se nasca copilu ca erau la oferta :)))