Mâine poimâine se face un an din momentul în care am fost invitaţi să ne alăturăm proiectului “Schimbari mici – economii mari” iniţiat de IKEA şi preluat şi la noi de către IKEA România.

Dacă mai întâi au fost implicaţi o serie de angajaţi şi după aceea am urmat noi, cinci bloggeri, toţi cu background extrem de diferit, dar cu interese comune pe această zonă de sustenabilitate, acum a venit rândul clienţilor să treacă prin aceiaşi paşi mici cu schimbări mari, la fel ca noi.

Ce a însemnat pentru mine proiectul acesta? Aşa cum le spun tuturor celor cu care mai stau de vorbă despre proiect, este proiectul din care am avut cele mai mari beneficii (şi nu mă refer aici la beneficii materiale) şi din care am învăţat cele mai multe lucruri. Iar proiectul este departe de a se fi încheiat, fiindcă el este on going. Este genul de proiect care schimbă lucrurile şi dinamica familiei pe ici şi colo, prin părţile esenţiale şi care nu se termină niciodată. Fiindcă nu ai cum să te opreşti din a face anumite gesturi şi lucruri, odată ce te-ai obişnuit cu ele, nu? Mai ales dacă acestea îţi aduc în timp economii.

O să le iau uşurel pe rând, pe cele patru zone, fiindcă de mult vreau să scriu despre asta şi ca de obicei nu prea mai ajung să o fac ☺

Pe zona consumului de energie, spuneam acum un an că primul pas a fost să schimbăm, acolo unde s-a putut toate becurile din casă. Spun “acolo unde s-a putut”, fiindcă acum cincisprezece ani când m-am mutat aici am avut proasta inspiraţie de a alege nişte obiecte de iluminat (aplice şi plafoniere) care nu merg cu becurile obişnuite, cu fassung mic sau mare, ci sunt liniare şi nu asta ar fi problema, dar sunt în clasa de consum C, nu au o durată de viaţă mai mare de 1000 de ore şi mă exasperează la propriu, că pe măsură ce se apropie de finalul vieţii lumina devine din ce în ce mai slabă şi mai gălbuie.

Aşa că mi-am propus că anul acesta să intrăm în faza a doua în care schimbăm şi toate obiectele de iluminat cu altele noi şi în acel moment voi putea spune că toată casa e pe leduri. Până atunci mă “laud” cu aproximativ 60-70% din casă cu iluminare LED, cu ceva economii la factură de curent şi, cel mai important, cu liniştea că am găsit o alternativă mult mai ok de iluminare (pentru prima oară de la eliminarea becurilor cu incandescenţă din 2010, când îmi amintesc şi acum că mi-am făcut nişte stocuri uriaşe în disperare de cauză).

În continuare stau cu gura pe toată lumea din familia mea să stinga lumina din camera atunci când ies din aceasta. Uneori sunt auzită, insa de cele mai multe ori nu, dar asta este, nu mă dau bătută.

După schimbarea becurilor, au urmat bateriile. Noi suntem ca nişte lăcuste când vine vorba de baterii, la câte jucării acţionate prin telecomanda avem şi ajunsesem să avem un sertar dedicat în exclusivitate acestor obiecte. Ei bine, acum aproape s-a golit sertarul cu pricina, şi nu s-a golit de tot, fiindcă în locul teancurilor de baterii se află acum încărcătorul minune şi acumulatorii aferenţi. Când vor face acumulatori şi pentru celelalte modele de baterii, tip C sau D (că acolo se duce lupta cea grea) o să fiu cea mai fericită.
În ceea ce priveşte restul capitolelor, toate se întâmplă more or less aşa cum povesteam la vreo lună de la începutul experimentului, nu stăm mult mai bine însă nici nu stagnăm. Ca să fiu mai explicită, pe zona de economisire a apei pot spune că facturile vin mai mici cam cu 50 de lei/2 luni faţă de perioada trecută, asta chiar şi în condiţiile în care am spălat aproape zilnic curtea căţeilor cu furtunul. Ce a crescut ameţitor este consumul de mâncare şi asta se întâmplă de când Nor Luna şi Roy au intrat în familia noastră, aşa că ce economii am făcut noi pe energie şi apă le-am transferat în coşul de cumpărături ☺.

Odată cu venirea primăverii am luat decizia de a cumpăra şi un composter, mai ales că am rămas fără “clientul” principal al tuturor resturilor menajere şi o să vă povestesc după ce il cumparam dacă e ceva de capul lui. Oricum era o decizie logică, mai ales că am refăcut şi grădina mare, vreau să îmi fac şi o minisera pe balcon şi m-aş înfoia un pic în pene dacă mi-ar ieşi treaba cu grădinăritul ☺.

Unde avem lacune încă: la zona de colectare a deşeurilor. Radu ar scrie cred, trei zile şi trei nopţi, dacă ar fi să povestească odiseea prin care a trecut pentru a afla dacă în zona noastră se face colectare şi cine o face. Şi a aflat: în sectorul nostru nu se face colectare şi punct. Dacă vrei să o faci trebuie să intri într-un hăţiş halucinant, însă nu ne dăm bătuti. Ne-a fost de un foarte mare ajutor experientă trăită în Austria, unde timp de o săptămâna am sortat absolut tot gunoiul pe care l-am produs cât am stat în apartamentul închiriat şi ni s-a părut totul atât de firesc şi de normal şi exact aşa ar trebui să fie, incât chiar ne dorim sa replicăm situaţia de acolo aici.
Revenind la ceea ce se întâmplă acum, adică proiectul IKEA din acest an, proiect prin care 20 de familii vor aduce îmbunătăţiri stilului de viaţă, eu una nu îmi doresc decât să ajungă să fie replicat la scară largă. Şi să ajungă în cât mai multe case, poate aşa, de exemplu, nu s-ar mai irosi peste o treime din mâncarea pe care o cumpărăm şi lumea şi-ar direcţiona economiile spre câte o zi de vacanţă în plus, sau poate şi mai multe.

Cele 20 de familii au fost selectate din cele care au participat de-a lungul timpului la workshopurile de sustenabilitate organizate de către IKEA România şi în acest moment şi-au început deja aventura şi le veţi putea urmări poveştile pe platforma de sustenabilitate a IKEA România Viaţă sustenabilă – inspiraţie pentru acasă, unde găsiţi printre altele şi poveştile familiei noastre şi unde, dincolo de poveşti, veţi găsi o mulţime de idei şi sugestii prin care chiar va puteţi face casă un loc şi mai primitor şi mai eficient decât este în momentul de faţă.

Şi că să înţelegeţi că totuşi nu este doar o modă şi că cel puţin la nivel de Bucureşti lucrurile şi mentalităţile chiar se schimbă va las mai jos cu câteva cifre extrase dintr-un studiu realizat pentru IKEA (studiu efectuat pe eşantion reprezentativ de către companie specializată) privind obiceiurile sustenabile ale bucureştenilor.

Energie

• 65% dintre bucureșteni își încălzesc locuințele prin intermediul sistemului public de termoficare.
• Pe timp de vară, numai 37% dintre bucureșteni își răcesc locuința. Pentru aceștia, temperatura optimă din locuință este de aproximativ 20⁰
• Peste jumătate dintre bucureșteni consideră factura de încălzire un cost major.
• Femeile sunt cele care folosesc cele mai multe modalități de economisire, iar în top se află stingerea becurilor atunci când nu este nevoie de ele.
• Aproximativ 9 din 10 bucureșteni sting lumina atunci când nu o folosesc, iar 54% dintre cei intervievați folosesc becuri LED.
• 53% ar vrea să facă mai multe pentru a economisi energie, dar mărturisesc că nu știu cum.

Apă

• 84% dintre bucureșteni au apometre instalate, iar apa caldă este furnizată direct de la sursa de alimentare cu apă.
• 76% dintre cei intervievați au spus că economisesc apă din motive financiare
• 82% dintre bucureșteni pornesc mașina de spălat doar când este plină.
• Durata medie a unui duș nu depășește 10 minute și numai 12% dintre bucureșteni preferă să facă baie în cada plină cu apă.

Deșeuri

• Mai puțin de 50% dintre bucureșteni aleg să sorteze gunoiul, iar locul în care se desfășoară această activitate este de obicei bucătăria.
• Cele mai importante motive pentru care bucureștenii își sortează gunoiul sunt banii și beneficiile personale.
• Bucureștenii care aleg să își recondiționeze mobila veche preferă să nu apeleze la ajutor specializat. Bugetul alocat unei recondiționări nu trebuie să depășească 30% din valoarea inițială a produsului.
• Unul din doi bucureșteni preferă să doneze mobila, hainele sau electrocasnicele pe care nu le mai folosește unor persoane nevoiașe sau organizații.
• 91% dintre bucureșteni nu au achiziționat niciodată mobilă second-hand.

Produse alimentare

• Bucureștenii merg la cumpărături pentru produse alimentare de 2-3 ori pe săptămână, iar calitatea este cel mai important criteriu de cumpărare.
• Produsele locale se află în topul preferințelor bucureștenilor.
• 71% dintre bucureșteni au recunoscut că obișnuiesc să arunce mâncare, motivele principale fiind depășirea datei de expirare sau gătitul în cantități prea mari.
• Dintre cei care refolosesc resturile rămase de la masele dintr-o zi, 68% le consumă în ziua următoare, iar 36% le folosesc în alt preparat sau le folosesc ca hrană pentru animale.

Articolele scrise anu trecut le gasiti aici:

O viaţă mai sustenabilă acasă, pentru oricine

Schimbarile mari incep cu pasi mici

Ce schimbari se vad dupa trecerea a doua luni din proiectul IKEA Romania