Duminica aceasta ne-am intors acasa dupa o noua aventura destul de scurta insa extrem de intensa si plina, impreuna cu copiii nostri. Anul acesta am renuntat la obiceiul ultimilor ani de a ne petrece Pastele in Grecia la prietenii nostri de acolo (povestea lui 2015,povestea lui 2016 in mai multe etape: prima, a doua, a treia). Am profitat de faptul ca Pastele a coincis cu vacanta scolara de primavara si oarecum si cu ziua lui David si am ales sa mergem intr-un loc in care copiii nostri visau sa ajunga de multa vreme.

Am planuit aceasta vacanta inca de anul trecut, atunci cand am ne-am documentat si apoi am facut rezervarile la Legoland Germania. Vacanta a inceput Vineri dimineata cand am pornit spre Sinaia pentru a ne petrece Pastele impreuna cu bunicii. Baietii au spart (aproape) toate ouale, nu s-au lasat pana nu au terminat impreuna cu sora lor “painea de la biserica” si s-au “incalzit” pentru ce avea sa urmeze jucandu-se ore bune cu Lego-ul Duplo, care a fost exilat la Sinaia de acum doi ani.

Cand s-au plictisit de Lego, am profitat de soarele de afara si am pornit la o plimbare pe Cumpatu. Am ajuns si la Escapade Adventure Park, parcul de aventura pe care l-am descoperit anul trecut si de care copiii nostri s-au indragostit efectiv. Dupa cateva ture pe traseele din parc am mers sa le sustinem pe fete la sesiunea de tras cu arcul.

Luni dimineata ne-am trezit cu noaptea in cap si la ora 6 am pornit spre Legoland. Drumul a fost ok, destul de liber pana la Budapesta. La vama erau cozi mari, dar erau deschise 10 (zece!) puncte de trecere si nu am stat „decat” aproximativ 40 de minute. Stiam din Ianuarie, de la ultima calatorie in Austria toate detaliile care pot ajuta la a avea o calatorie cat mai “fluenta”, am facut plinul in Romania, am cumparat vigneta pentru Ungaria online inainte de a iesi din tara si am avut grija sa respectam limitarile de viteza in Austria :). La 15.30 (ora locala) am ajuns la Viena, prima noastra escala in drumul catre Germania. Ne-am cazat la acelasi hotel la care am stat si in iarna atunci cand am fost la schi – Hotel Lassalle. Am mai scris despre acest hotel, camerele sunt super ok, la hotel se ajunge foarte usor de pe autostrada, in zona sunt toate mijloacele de transport in comun de care ai avea nevoie pentru a ajunge oriunde iti doresti in Viena iar micul dejun este senzational, cu peste jumatate din produse din culturi organice si bio, si nu ne referim doar la cafea si ceai. Micul dejun costa 10 euro de persoana, iar copiii nu platesc.

Dupa ce ne-am cazat am pornit cu mic cu mare catre Prater. Am privit Viena din roata mare, am testat un roller coster, un fel de mini traseu de rafting, am mancat snitel si genunchi de porc (si eu 2-3 beri).

Am incheiat ziua cu vata de zahar mancata in ploaie de Bogdana, Rebecca si David.

De la bun inceput am stabilit ca vom sta in Viena doua nopti. Planul initial era acela ca Marti sa vizitam din nou gradina zoologica din Viena, iar Miercuri sa plecam spre Germania. Vremea insa ne-a schimbat oarecum planul.

Peste noapte ploaia s-a transformat mai intai in lapovita, iar apoi intr-o usoara ninsoare. Am renuntat la planul initial de a vizita gradina zoologica si am pornit oarecum fara un traseu prestabilit catre centrul Vienei. Ne-am urcat in metrou si am coborat in Karlsplaz. Am hotarat de la bun inceput impreuna cu Bogdana ca vom merge in centru si apoi in functie de conditiile meteo si de cum se simt copiii vom decide ce vom vizita.

Vremea nu ne-a ajutat deloc, dar copiii au fost intr-o forma extraordinara. Am inceput miniturul Vienei cu vizitarea catedralei Sfantul Stefan. Am urcat chiar si in turnul acesteia, 343 trepte pe care copiii parca nici nu le-au simtit, desi urcusul este anevoios, intr-o spirala inghesuita si interminabila, unde o persoana mai claustrofoba ar avea probleme mari.

 

Ne-am continuat periplul la pas oprindu-ne pentru a admira cladirile si pentru o pauza de inghetata, care a mers ca unsa pe frigul vienez.

Urmatoarea oprire a fost la muzeul si palatul Albertina pentru a ne uita la tablourile lui Monet si Picasso. Daca David si Rebecca au privit cu multa atentie la detalii si mult interes aproape toate lucrarile (multumim Mariuca, se vede „mana ta”), Raducu cand a ajuns la Picasso s-a uitat vreo 2-3 minute dupa care mi-a spus ca tablouri din astea poate face si el si ca vrea inapoi sa se mai uite la celelalte lucrari care ii plac pentru ca seamana cu niste fotografii :)

Dupa Albertina, am luat din nou metroul pentru a ajunge la Haus des Meeres – Aqua Terra Zoo. A fost o experienta senzationala, am parcurs toate cele 11 etaje – da, ati citit bine – trasi de copii care doreau sa vada ce pesti si animale mai exista in urmatoarea incapere. Pentru mine a fost cea mai reusita, cea mai spectaculoasa gradina zoo cu animale marine pe care am vizitat-o vreodata. Daca ajungeti in Viena sa nu ratati Aqua Terra Zoo!

Inainte de Aqua Terra, pentru ca tot am coborat din metrou pe Maria Hilfe Strasse, am avut timp si de o scurta sesiune de shopping si ne-am oprit la Camper pentru a le achizitiona sandale baietilor.

Dupa Aqua Terra, ne-am oprit pentru masa de pranz. Copiii, dupa ce initial au refuzat supa de cartofi, cu greu au acceptat sa guste din portia mea si a Bogdanei. In urmatoarele 3 minute, supa disparuse din castroane, iar noi nu am facut altceva decat sa ne uitam la ei cum devoreaza supa noastra. A fost nevoie sa mai comandam inca una. Dupa supa au urmat niste snitele imense care, nici ele, nu au supravietuit prea mult in farfurie.

Ne-am reintors la metrou si am pornit spre urmatorul obiectiv, Muzeul Tehnic din Viena. Nu imi gasesc toate superlativele pe care ar trebui sa le folosesc pentru a va descrie acest muzeu. Pentru copii este ceva senzational si daca am fi stat acolo nu 2 ore cum am stat noi ci 2-3 zile. Cu siguranta, la prima noastra revenire in Viena, Muzeul Tehnic va fi primul pe lista obiectivelor de vizitat, fiindca noi l-am prins cu 0 ora jumate inainte de inchidere si mai mult am alergat prin el

In total, in calatoria noastra prin Viena, am schimbat metroul de 7 ori si am facut 17 kilometri de mers pe jos. Temperatura maxima a fost de 3 grade, ne-a plouat, ne-a batut vantul rau dar ne-am simtit extraordinar si noi si copiii. Viena este un oras care are darul de a te face sa te simti bine indiferent de vremea de afara sau de varsta. Noi cu siguranta vom reveni cat mai repede posibil pentru a petrece o saptamana pe indelete in acest minunat oras.

Revenim maine cu povestea aveturii noastre la Legoland.