by Bogdana Dobre | Mar 23, 2016 | Publicitate |
Daca atunci cand beti un pahar de lapte incepeti sa va simtiti ca si cum un balon urias ia nastere instantaneu in stomacul vostru si acest balon vine la pachet cu un set complet de crampe, atunci cel mai probabil faceti parte dintr-o selecta grupare ce include aproximativ 65% din populatia adulta a globului care este intoleranta la lactoza. Intoleranta aceasta se pare ca este cea “originala” si de fapt restul de 35% care nu au intoleranta la lactoza au deprins undeva de-a lungul istoriei noastre recente o mutatie genetica ce le-a permis sa digere fara probleme lactoza din lapte si produsele derivate din acesta chiar si ajunsi la varsta adulta. Ca sa clarificam din start, intoleranta la lactoza nu este totuna cu alergia la proteina din lapte, ba dimpotriva, sunt doua afectiuni cu cauze, simptome si manifestari complet diferite. Alergia la lapte este cauzata de raspunsul sistemului imunitar la o proteina. Intoleranta la lactoza reprezinta deficienta unei enzime. Intoleranta la lactoza apare adesea in randul adultilor, in timp ce alergiile la lapte apar in proportie covarsitoare in copilarie. Incapacitatea digerarii complete a lactozei este tradusa ca necesitatea unei diete fara lapte sau folosirea unor produse lactate fara lactoza. In cazul in care exista alergie la proteina din lapte, chiar si o cantitate minuscula de lapte poate provoca reactii adverse serioase. Revenind la intoleranta noastra, aceasta se manifesta atunci cand organismul nu mai produce la nivelul intestinului subtire o anumita enzima, numita lactaza, care este responsabila pentru “spargerea” lactozei in glucoza si galactoza. Deci, mai nestiintific vorbind, problemele apar atunci cand nu se mai poate descompune si absorbi zaharul...
by Bogdana Dobre | Mar 1, 2014 | Blog |
Eu am intrebat, Tetra Pak a raspuns: Ce este laptele UHT? Contine conservanti? Poate fi aceasta tehnologie inovatoare a pastrarii timp indelungat a laptelui (UHT) adevarata fara adaos de conservanti? Laptele UHT este un lapte controlat sanitar-veterinar, trecut printr-un tratament termic special (ultrapasteurizare sau Ultra High Temperature) prin care sunt distrusi germenii si se pastreaza vitaminele si nutrientii. in absenta activitatii microbiene si a pre-sterilizarii ambalajului, laptele nu mai este atat de perisabil: prin ultrapasteurizare, durata de valabilitate a produsului alimentar este prelungita, nefiind nevoie de conservanti.Temperatura depaseste punctul de fierbere (135-150 grade C), dar timpul este foarte scurt: 2-4 secunde). Aceasta etapa foarte scurta de incalzire-racire distruge microbii si microorganismele si asigura pastrarea vitaminelor si proteinelor, spre deosebire de fierberea obisnuita pe aragaz a laptelui crud care nu distruge toti germenii patogeni, in schimb distruge valoarea nutritiva.Termenul de valabilitate variaza intre 3-6 luni, in functie de calitatea laptelui colectat din ferme (o derivata a igienei folosite in timpul mulsului, pe langa conditiile de manipulare si pastrare pana la momentul receptiei in fabrica). Dupa desigilarea cutiei, laptele UHT trebuie sa fie tinut la frigider si consumat in urmatoarele 3 zile. Prin procesarea laptelui este afectat continutul nutritiv al laptelui? Laptele colectat din ferme si receptionat la fabrica trece prin mai multe etape in procesul de prelucrare: omogenizarea moleculelor de grasime, separarea grasimii pentru a produce lapte standardizat dupa normele in vigoare: degresat (0,1% grasime), partial degresat sau semidegresat (1,5% grasime) si integral (3,5% grasime), urmand prelucrarea termica (prin pasteurizare sau ultrapasteurizare).Prin procesare, pe langa indepartarea microorganismelor, este controlata cantitatea de grasime, dar sunt pastrate vitaminele si nutrientii....
by Bogdana Dobre | Feb 25, 2014 | Blog, Portfolio, Projects |
Nu sunt nutritionist, nu am nici macar pregatire in domeniu insa cu toate astea, de cand am copii, am citit tomuri de materiale pe acest subiect. In consecinta, ceea ce voi expune aici, mai jos, reflecta parerea mea, personala, tot ce se poate neavizata, din care voi nu puteti sa faceti altceva decat sa luati ceva ce sa foloseste sau pur si simplu sa treceti mai departe. Primul hop pe care l-am avut de trecut, odata devenita mama, a fost partea cu diversificarea si „ce ar trebui sa manance copilul meu”. Ok, am stiut ca mancarea facuta in casa este sfanta, am zis „nu” la semipreparatele, piureurile si alte borcanase, care nu numai ca aveau niste preturi de-a dreptul piperate (si banuiesc ca nu s-au schimbat lucrurile intre timp) insa aveau un gust de-a dreptul dubios, iar eu aveam clar semne de intrebare legate de cat de sanatoase pot fi. La fel, am stiut ca echilibrul este masura tuturor lucrurilor, si m-am pus pe cautat ce inseamna „echilibru nutritional”. Am dat, evident peste faimoasa „piramida alimentara”. Si am descoperit ca piramida cu pricina arata in toate felurile posibile si imposibile, mai jos aveti „numai” patru dintre ele: Sursa foto Sursa foto Sursa foto Sursa: bebster.ro Cea mai apropiata de convingerile mele desi nu exista in aceasta forma la vremea la care a venit pe lume Rebecca, este cea din urma, cu mentiunea importanta ca la noi, dupa cum am mai povestit, laptele este o componenta importanta a alimentatiei zilnice. De altfel, cele care au la baza exclusiv carbohidrati, paste, paine, cereale and so on, imi...
by Bogdana Dobre | Feb 10, 2014 | Blog |
Unul din alimentele care produce instantaneu cele mai vii si aprige dezbateri este laptele. La o simpla cautare pe google gasesti mii si mii de articole pe aceasta tema. Unele ridica in slavi acest aliment, altele il anatemizeaza fara mila. Ca de obicei, echilibrul discursului este cel care face diferenta. Intr-o lume perfecta le-as da copiilor mei lapte proaspat muls cu mainile mele, de la o vaca crescuta si hranita de mine, controlata pe tot parcursul vietii ei. Dar nu am asa ceva, (inca) traiesc la oras, vaca mai imi lipseste din peisaj si am mari reticente in a ma increde intr-un furnizor de lapte din satul „x” ce nu isi asuma pana la urma nici o responsabilitate si pe care eu nu il pot controla in actiunile sale. Da, mai bine de jumatate din produsele alimentare pe care le dau copiilor provin de la tara sau sunt de origine „organica” sau „bio” ceea ce ma duce la o crestere substantiala a costurilor, insa este o cheltuiala asumata, care se face cu eforturi destul de mari. Insa, daca in privinta gainilor, a oualor, a branzei si a smantanei, toate de casa, am reusit sa gasesc surse de incredere, in ceea ce priveste laptele de casa nu. Si mai in continuare mari retincente in a incerca aceasta varianta, cu atat mai mult cu cat cantitatile zilnice consumate la noi in casa trec bine de un litru pe zi si ar presupune un efort urias din partea mea sa obtin aceste cantitati dintr-o sursa sigura, cu o vaca sanatoasa, hranita cu furaje naturale. Deci eliminam din start aceasta varianta, ceea ce...
by Bogdana Dobre | Ian 25, 2014 | Blog |
Preambul. La noi in casa se consuma cel putin un litru de lapte zilnic. Toti copiii mei isi incep ziua cu o cana de lapte, undeva in jur de 300 de ml, iar noi ne bem cafeaua tot cu lapte. Uneori e mai mult, rareori e mai putin, dar cam pe acolo este media. Am avut o perioada in care David nu ar fi consumat altceva decat lapte si alte derivate. Obisnuia sa bea la prima ora cel putin jumatate de litru, plus inca vreo 2-300 de ml undeva dupa amiaza, cerea si cate un iaurt, la care se mai adauga niste branza, sub diverse forme, cas, telemea proaspata sau mozarella, si bomboana pe coliva, untul. Pe care l-ar fi mancat si gol, motiv pentru mine de a avea revolte crunte in stomac, la vederea copilului muscand din bucata de unt cu o placere vadita intiparita pe fata. Comportamentul asta l-a dus la o constipatie cronica, de care cu greu a scapat, si asta numai datorita doctorului Giosanu, care a luat la bani marunti tot comportamentul alimentar al lui David si ne-a explicat pas cu pas ce trebuia sa facem ca sa aducem lucrurile la limanul firesc. Nu am mai cumparat iaurturi, untul a devenit invizibil in frigider, era ascuns bine de tot, ca David sa nu il mai zareasca, iar laptele l-am scazut in cantitate, usor usor, desi copilul meu a „simtit” fiecare diminuare si a protestat vehement, inclusiv cu lacrimi. Dupa o munca asidua de mai bine de cinci luni in sfarsit am ajuns la cantitatile pe care i le dam si azi. Tot dupa vreo cinci...
